Orşova


            galerie foto

Orşova (jud. Mehedinţi). Cetate neidentificabilă pe teren. Cu toate acestea, hărţile de la începutul secolului al XVIII-lea, localizează pe malul nordic al Dunării o „Orşovă veche”, fără să comunice însă detalii semnificative. Unii autori presupun că ar fi fost su­prapusă peste ruinele castrului roman Dierna. Cercetarea arheologică românească, spre deosebire de cea vecină, sârbească, a expediat salvările care trebuiau fi făcute pe aria de extindere a viitorului lac de acumulare Porţile de Fier II, în aşa fel încât moştenirea lor este aproape nulă. Oricum, măcar în dreptul cetăţii medievale.

Cetate regală cu începuturi probabile din perioada arpadiană. Prima menţionare documentară a unei cetăţi noi (?) este din anul 1349 (?) (1351). Se ştie că a fost refăcută în anul 1372, la porunca regelui Ludovic I de Anjou, şi sub ascultarea comitelui de Timiş. A făcut parte din lotul de cetăţi cedate cavalerilor teutoni, în anii 1429-1435. Mai apoi a fost mereu ataşată comiţilor de Timiş, cei care cumulau şi demnitatea de bani de Severin.

A fost, conform informaţiilor istorice, distrusă complet de către turci în anul 1524.

 Bibliografie: Engel P., Magyarország világi archontológiája. 1301-1457. I. Budapest, 1996, p. 383; P. Iambor, Contribuţii la istoria unor aşezări fortificate din Banat (sec. IX-XIV), în Patrimonium Banaticum, 1, 2002, p. 115-117; Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV). Cluj-Napoca, 2005, p. 527-528.


 galerie foto

Cetatea bastionară a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, în stil Vauban, pe o insulă din Dunăre, în faţa vechii localităţi. Nu cunoaştem cum s-a făcut documentarea acestei fortificaţii înainte inundării sale de către acelaşi lac al Porţilor de Fier. Cert este că până în acest moment nu au răzbătut în publicaţii fotografii ori relevee. Singurele documente pe care le posedăm sunt doar cele care aparţin armatei habsburgice.

 

Ţara Românească