Anieş


Galerie foto

Anieş (Alt-Rodna, Rodna Veche, com. Maieru, jud. Bistriţa-Năsăud). Situată pe o culme cu înălţimi de peste 600 m, la confluenţa Someşului Mare cu pârâul Anieş. Singurele date generale de care dispunem sunt cele furnizate de către Iulian Marţian, din care rezultă că ar fi fost vorba despre o cetate cu o planimetrie oval-alungită, pe a cărei curtine (gr = 1,40 m) au existat mai multe turnuri rectangulare. Unul dintre ele (latura de 8 m), cu podeaua la 4 m sub nivelul de călcare, aflat în vecinătatea unei porţi pietonale şi a unei clădiri in­terioare (cu două încăperi) a fost sondat arheologic în anul 1955. Pe suprafaţa cetăţii au fost remar­cate mai multe „gropi de apă”. Există, se pare, precedente preistorice de fortificare. Un şanţ şi un val sunt indicate pe laturile de nord, vest şi sud. Şanţul de pe latura nordică a fost dublat. În est există pante abrupte. Nu s-a relevat nici un fel de cronologie utilizabilă (I. Marţian, Castrul Rodna, în Arhiva Someşană, 4, 1926, p. 45-50; N. Drăganu, Toponimie şi istorie. 2. Vechiul castru de la Rodna şi toponimia Văii Someşului de Sus, în AIIN Cluj, 2, 1923, p. 246-259; V. Vătăşianu, D. Protase, M. Rusu, Şantierul arheologic Rodna, în Materiale, 4, 1957, p. 211-216; N. Vlassa, în ActaMN, 8, 1971, p. 579-582; Şt. Dănilă, în File de Istorie, 2, 1972, p. 84-85).

La 1235 localitatea este dată ca civitate şi avea un comite în frunte. La 1268, comitele Rotho îşi vinde un turn din piatră, o casă de lemn de lângă, precum şi o curte împrejmuită, apoi o casă, două curţi şi toate terenurile arabile de sub cetate (sub castro), lui Hench, fiul lui Brendulin (ulterior ajuns rector al cetăţii Buda). Construcţia a fost socotită ca fiind indepen­dentă de cetatea regală. La 1296-1313, comitele Nicolae şi nepotul său îşi împart moşiile. Primul are aici un palatium, în care locuieşte, precum şi diverse case care îi aparţin, respectiv cârciuma, casele brutarului, morarului, măcelarului, cizmarului, măcelarului, băieşului, cântaru­lui, văcarului (?), toate înjumătăţite. Din doc. sec. al XV-lea rezultă că cetatea funcţiona în ultimul deceniu al sec. anterior, în administraţia comitelui secuilor şi a voievozilor transil­vani. Totodată, în 1274, este menţionat un comite de Rodna şi Bistriţa. Prima atestare directă a cetăţii este din anul 1409. În 21 ianuarie 1440 Rodna este consemnată ca „cetate pustie sau loc de cetate părăsită” (Györffy. I, p. 562-564; Engel P., Archontológia. I, p. 397; ultimul doc. la J. Kemény, Appendix diplomatarii Transylvanici, 1421-1449, citat de S. Goldenberg, Contribuţie la istoria Bistriţei şi a Văii Rodnei la începutul secolului al XVI-lea, în Studia. Historia, fasc. 1, 1960, p. 64).

 

 

Transilvania

Hartă