Bixad


  

 

Bixad I (Solyomkw, Alsósólyomkő, jud. Covasna). Poziţionare pe o înălţime de circa 700 m, pe malul Oltului. Incinta în forma literei L (83 x 21 m) este orientată nord-sud şi are ziduri cu mortar (gr = 1,30 m). Este nesigur un turn văzut în sec. XIX, la extrema de sud.

În anul 1366, este surprinsă într-un document ca fiind în stăpânirea familiei Hidvégi (DRH. C. XIII, p. 65, 119; Székely Z., în Aluta, 8-9, 1976-1977, p. 61; Benkő E., în Castrum Bene, 1, 1990, p. 71).

 


 

Bixad II (Vápavár, jud. Covasna). Situată pe o terasă (670 m) formată între Olt şi un aflu­ent, cu pante greu accesibile. Incintă ovală (cu axele de 27 x 80 m) orientată nord-sud. În partea de nord, unde era accesibilă, a fost despărţită de restul platoului prin trei şanţuri. Sunt prezente curtine de ziduri cu mortar (gr = 1,6 m). În partea nordică a fost adosat, spre interior, un turn (interior 3 x 3 m, cu gr de circa 1,5 stânjeni). O groapă a fost presupusă ca fiind urma cister­nei. Urmele ei au fost distruse sistematic de o carieră care a evoluat dinspre sud. Cercetările arhe­ologice sunt din anul 1949 şi au dat materiale arheologice din sec. XIV-XV.

Presupusă a fi şi ea cetate a familiei Hidvégi Mikó (Orbán B., Székelyföld. III, p. 59-61; Székely Z., în Aluta, 8-9, 1976-1977, p. 61; Benkő E., în Castrum Bene, 1, 1990, p. 71). Aparte­nenţa este destul de neclară, deoarece ridicarea a două fortificaţii contemporane, de către acelaşi stăpân, este greu de admis. Ipotetic, una dintre cetăţi a fost, fie ridicată după părăsirea alteia, fie o contracetate susţinută de o altă autoritate.

 

Transilvania

Hartă