Boian
Boian (jud. Sibiu). Curtina, cu planimetrie oval, neregulată, compusă de fapt din segmente scurte, ale unui poligon multiplu, este punctată de contraforturi şi orificii de tragere. La interior, sunt urma consistente ale galeriei de tragere. Este majoritar ridicată din cărămidă.
Singurul element de flancare este turnul de poartă, amplasat în nord. Două contraforturi masive, treptate, străjuiesc colţurile feţei străbătute de către poarta cu golul boltit semicircular. Este posibil ca ele să ascundă vechi sisteme de închidere, astăzi eliminate (pod mobil şi hersă) (restaurări din anii 1968-1969). Pe cele patru nivele se întâlnesc ambrazuri şi ferestre de tragere. A servit şi serveşte şi cu rost de clopotniţă. La coronament, o galerie de lemn precede coifura piramidală, pusă pe un trunchi de piramidă mai larg. Ceea ce aduce insolitul acestui turn este amplasarea unui medalion circular, deasupra porţii. El reprezintă un cap de bovideu, cu astre între coarne. Nu se poate găsi un alt element mai bun de datare. Este marca domnitorilor Moldovei, care au deţinut satul, împreună cu domeniul Cetăţii de Baltă, în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Biserica a fost, la rândul ei, refăcută pentru a face faţă şi singură, unor necesităţi militare. Impresionant este îndeosebi corul, care a fost supraînălţat, ajungând ceva mai înalt decât nava. A primit un şir aproape elegant de maşicuri cu arce ce se sprijină pe contraforturi şi console simple, oblice, divizoare. Orificiile propriu-zise au fost divizate pe lungime, în câte două compartimente. Acoperişul, ajuns aproape independent, are forma unei piramide, străpunse de două turnuleţe. Chiar la coamă, există un mic turn-lanternă.
Lipsesc cu desăvârşire date istorice legate de cronologia fortificaţiilor ori de elemente militare în care ar fi fost implicată.