Braşov

1. Braşov (Brasovia, Zinne, Kapellenberg, Tâmpa, jud. Braşov)

2. Braşov (Oraşul medieval)

3. Braşov (Citadela, Dealul Sf. Martin)

4. Brașov (Şprenghi)


 

Galerie foto

Braşov (Brasovia, Zinne, Kapellenberg, Tâmpa, jud. Braşov). Amplasată spre sud-est de oraşul actual, pe un deal dominant. În pl. publicat se dă o planimetrie poligonală neregu­lată (perimetrul de 960 paşi, axa mare 370 paşi, latura sudică 200 şi cea mai îngustă parte nordică, 40 de paşi). Căi de acces trebuie să fi fost dinspre sud şi sud-est. Partea nordică, ceva mai îngustă, se încheia cu o movilă suspectată a fi locul unui donjon. Cea mai expusă a fost latura sudică, dotată cu o curtină, ce îngloba stânci, şi un şanţ săpat în stâncă. Zidurile de incintă se distingeau în sec. al XIX-lea, la cote variind între 2 paşi şi un stânjen. Şi pe latura de sud-vest a fost presupus un turn. O capelă interioară, cu sanctuar în formă de potcoavă, a fost datată aici în sec. XIII. Un şir întreg de încăperi ar fi dublat latura sudică a cetăţii, în timp ce altele erau presărate pe suprafaţa interioară. Din incintă au fost culese fragmente ceramice din sec. XIII-XIV (Orbán B., Székelyföld. VI, p. 348-253; I. Pop, în Cumidava, 7, 1973, p. 279-280; Székely Z., în Aluta, 6-7, 1975, p. 66, fig. 9).

Cetatea ar fi putut să fie deja o înălţare timpurie (teutonă?), preluată apoi de un comite regal, al unui nou comitat de graniţă (Maja Philippi, Die Bürger von Kronstadt im 14. und 15. Jarhundert. Untersuchungen zur Geschichte und Sozialstruktur einer siebenbürgischen Stadt im Mittelalter. Bukarest, 1986, p. 28-29). În afara unui doc. din 1395, emis în Brassovia, nu se cunosc decât pomeniri din sec. XV, când se ridica problema demolării sale (1439). Tot atunci se menţionează şi capela Sf. Leonard construită deasupra porţii. După felul în care s-a solici­tat demolarea, cetatea trebuie să fi fost în administrarea oficialităţii.

sus


        Galerie foto

 

        Braşov (Oraşul medieval)

sus


Galerie foto 

Braşov (Citadela, Dealul Sf. Martin). S-a presupus că acolo se aflase, până în sec. al XIV-lea, reşedinţa greavilor locali. O inf. de la 1800 menţionează existenţa a două porţi cu un pod ridicător (Das Burzenland. III/1. p. 40, 57; Maja Philippi, Die Bürger von Kronstadt im 14. und 15. Jarhundert. Untersuchungen zur Geschichte und Sozialstruktur einer siebenbürgischen Stadt im Mittelalter. Bukarest, 1986, p. 30). Nu avem nici o confirmare modernă şi critică a acestei informaţii.

sus


Galerie foto

Braşov-Şprenghi (jud. Braşov). Cetatea aflată odinioară în cartierul omonim al Braşovului, pe un monticol stâncos de la vest de biserica parohială Sf. Bartolomeu. A avut o incintă cu formă ovală neregulată (gr. = 1,80 m). Un presupus zwinger este semnalat la nord-est. În faţă a fost lăsată o bermă de pământ bătut, lată de 4 m, asociată unui şanţ lat de 7 m şi adânc de 6,35 m. În interior au apărut, succesiv, mai întâi o construcţie rectangulară (10,5 x 7 m, gr. = 0,80 m), apoi o alta, hexagonală (turn), cu laturile de 4 m (gr. = 1,10m). În momentul desfăşurării cercetărilor arheologice, suprafaţa fusese afectată de o carieră ce a distrus la scurt timp după, – precum s-a scris, tot monumentul. Dar, la privire atentă, pe pantele de nord, se observă încă un fragment de zid, ce pare a fi medieval. Rostul acestuia nu poate fi delimitat în ansamblul monumentului. În perioada interbelică mai fusese văzută o capelă aliniată cu zidul de curtină din vest, având altar rectangular, ca şi o cisternă săpată la colţul de sud-est. (Text preluat cu modificări din Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Cluj-Napoca, 2005, p. 506).

Constructorii şi deţinătorii cetăţii sunt necunoscuţi. Este posibil ca începuturile să-i fi fost marcate în secolele XIII-XIV. La fel de posibil ar fi aparţinut greavilor locali, asemănători acelora care au deţinut şi nucleele fortificaţilor de la Codlea, Râşnov, Sânpetru-Lempeş etc. Etapa a doua deconstrucţii, datată arheologic în secolele XIV-XV, la fel de ascunsă din punct de vedere istoric, nu poate fi decât imaginată ipotetic. Ori familia constructoare şi-a continuat stăpânirea, ori un alt deţinător ar fi hotărât modul ei de folosire. Unele indicii istorice dau de înţeles că a mai fost utilă pe la 1529.

sus

 

 

 

 

 

Transilvania