Buneşti


   Galerie foto

Buneşti (jud. Braşov). Biserica parohială evanghelică a fost ea însăşi fortificată. Nu este foarte clar dacă la început de secol XVI s-au produs supraînălţările pe două nivele, care au dotat atât corul, uşor ieşit în rezalit, cât şi nava, cu galerii, ferestre şi maşiculi de tragere pe arce (nava) sprijinite pe vechile contraforturi. Sacristia a fost lăsat la nivelul ei iniţial. Este chiar posibil ca ele să fie marcate de anul 1548, care a fost observat tot în zona altarului. Oricum, cel puţin lemnul galeriilor a fost marcat de o inscripţie de meşter (Johann Rössler), din anul 1680. Lucrările de la acoperiş, consemnate la 1804, au modificat şi ele formele iniţiale, pregătite pentru apărare.

Monumentul dispune apoi de o curtină neregulat-poligonală, la care regăsim întregul arsenal de componente de apărare, ale unei biserici fortificate: contraforturi, turnuri la toate punctele cardinale, la care se adaugă, în sud-vest o instalaţie de intrare, complicată odată cu apariţia celei de-a două incinte, ample, cu aspect romboidal, din care un vârf ascuţit este împins către est. Aceasta din urmă a fost neglijentă, fără elemente de flancare şi s-a degradat semnificativ, fără a mai fi nici abordată de restaurările târzii.

Toate turnurile sunt pe baze pătrate, însă inegale ca dimensiuni. Toate am câte trei-patru nivele. Soluţii de acoperire de astăzi sunt toate în pupitru. Cel mai important este cel de la nord-vest, urmat, în ordine descrescătoare, de turnurile de sud, nord şi est. În acelaşi turn de nord-vest s-a locuit odinioară. Pe frontonul său exterior s-a mai păstrat un rest de decor, într-un medalion circular, amintind de construcţie, de o refacere ori un orgolios organizator al acestora, din fruntea comunităţii locale. Unele tipuri de orificii de tragere, în formă de gaură de broască întoarsă, aparţin categoric primelor timpuri de fortificare. Turnul de poartă nu este acum carosabil, ci prezentă un culoar dreptunghiular, cu scări, în interiorul căruia se pot greu distinge porţi succesive. Este înzestrat şi el cu ferestre de tragere, iar pe frontonul porţii propriu-zise, două aranjamente pot fi bănuite că au servit odinioară ridicării unui pod mobil, pus peste un şanţ. În zona cornişei acoperişului şi el refăcut în vremuri târzii, alte detalii ar putea ascunde şi funcţionarea unei herse. Materialul de construcţie al curtinelor, acolo unde se lasă văzut printre tencuielile căzute, lasă loc la interpretarea unor reparaţii sau subfaze care le-au afectat. Se distinge peste tot umărul drumului de strajă, ascuns însă neinspirat prin acoperişuri simple şi ample, care nu mai nimic cu formele vechi. La fel de bine se observă ferestrele înguste pentru trageri cu armament individual de foc. 

 

 

 

 

 

 

Transilvania