Ciacova
Ciacova (jud. Timiş). Cetatea a fost ridicată lāngă o veche albie a rāului Timiş. Unele sectoare din şanţurile ei par să existe şi astăzi. S-a conservat foarte bine turnul-donjon, cu bază rectangulară (9,80 x 10,50 m), care are o īnălţime de 23,70 m. La primul nivel, grosimea zidăriei este de 2,70 m, retrăgāndu-se apoi pānă la 1,80 m, la ultimul etaj. Colţurile sunt sprijinite de contraforturi perpendiculare pe laturi, ridicate pānă la nivelul celui de-al doilea etaj, de unde au aspect de lesene. Interiorul a fost structurat pe patru nivele, din care doar parterul a fost boltit. Pe latura de sud-est, o nişă īnchisă semicircular conduce către o scară īn spirală, din grosimea pereţilor. O altă scară, cu pornirea aflată tot la parter, făcea relaţia cu un subsol, astăzi năruit. Deschideri sunt prezente pe laturile turnului, īn forma unor fante-ambrazuri, cu īnchideri semicirculare sau drepte. Coronamentul se compune dintr-un şir de creneluri şi merloane. Materialul de construcţie a fost exclusiv cărămida, aşezată īn asize despărţite de paturi groase de 1-2 cm de mortar, de foarte bună calitate. Turnul a stat alături, īn faza medievală de funcţionare, cu alte componente rămase necunoscute ‒ incintă, construcţii interioare. Perimetrul incintei a fost distrus la 1701. Acum turnul este folosit ca bazin de apă pentru ştrandul local. Cercetări arheologice din anul 2000, nepublicate (Al. Rădulescu, R. Pinca) (N. Săcară, Turnul medieval de la Ciacova, īn Tibiscus, 1, 1970, p. 157-166).
Cetate regală a cărei primă menţionare este prilejuită de donaţia ei către fraţii Nicolae şi Gheorghe Zsidói (probabil 1394). După o īncercare de reluare, prin schimb, stabilită īn intervalul 1395-1401, cetatea va reveni aceleiaşi familii, care īşi va forma noul nume de nobilitate (Csįki) de aici (Engel P., Archontológia. I, p. 291).