Cloaşterf


      

        Galerie foto

        Cloaşterf (jud. Mureş). Biserică evanghelică fortificată, amplasată pe un teren cu foarte puţine facilităţi naturale de apărare.

        Dispune de o curtină patrulateră, din care doar laturile de sud şi vest par a fi în unghi drept. Modificări târzii, care au constat şi din tencuieli uniformizante, ne ascund mai multe goluri, dar şi soluţiile iniţiale de folosire a drumului de tragere. La interior se mai conservă, pe o latură, scheletul drumului, Partea superioară a fost însă simplificată prin acoperişuri înclinate, prea lungi.

        La colţurile curtinei se află amplasate patru turnuri. Cel din sud-vest este de fapt turnul clopotniţă, despre care există date certe de construcţie (1816-1819). În mod normal, locul trebuia acoperit de un turn vechi, acum dispărut. Turnurile de est sunt patrulatere, aproape pătrate. Turnul de nord-vest este cu plan trapezoidal, fiind legat şi altfel de curtine, decât celelalte. Oricum, toate sunt amplasate pe mediana unghiurilor curtinei şi au acoperişuri în pupitru, cu înclinarea spre interior. Utilităţile de tragere sunt economice: câteva orificii la nivelul doi şi trei, unele în forma unor găuri de cheie întoarsă, iar pe unele laturi se observă şi câte o gură de tragere realizată în maniera unor latrine. După forma acestor deschideri se poate aprecia că avem o etapă de construcţie care s-a finalizat probabil în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Datarea este bine sprijinită de informaţia de la 1526, care relatează că Universitatea săsească a sprijinit financiar construcţia fortificaţiilor. Oricum, şantierul a fost concomitent cu faza gotică tardivă a bisericii. În general, componentele de lemn au dispărut. Doar unul dintre turnuri are şi o scară de acces, pentru nivelul II.

        Una dintre cele mai criptice probleme este a vechiului acces, care trebuie să fi asigurat şi pătrunderea unor mijloace carosabile. Informaţiile de la începutul secolului al XIX-lea, ca şi analiza arhitectonică, ne trimite în zona actualului turn-clopotniţă. La această dată se pătrunde doar pe un culoar învecinat turnului clopotniţă. Singura sa parte de notat este podirea care conţine şi o piatră de moară. Alte uşi din curtină au fost obturate relativ recent.

        Locuinţa paracliserului, aflată la nord de turnul clopotniţă, încalecă curtina. A fost ridicată (?) în anii 1997-1998. Dacă data este corectă, intervenţia este destul de problematică, nefiind vorba despre o componentă arhitectonică de valoare.

        Predomină piatra în construcţie. Doar pe unele sectoare, unde tencuiala a căzut, se observă sectoare întregite cu cărămidă, sigur de o dată mai recentă. Pe curtine şi turnuri se întâlnesc mai multe nişe care, odinioară, au adăpostit inscripţii de construcţie ori renovare. Astăzi mesajul lor este aproape ilizibil. Alt element de coloratură este oferit de latrina de înălţime, conservată până astăzi.  

        Biserica în sine se prezintă ca un bloc fortificat, rezultat prin eliminarea departajărilor dintre altar şi navă, supraînălţarea tuturor zidurilor. Ca în foarte multe alte locuri, de la contraforturile gotice sau ridicat arce care să susţină o galerie de tragere, cu maşiculi în podea şi ambrazuri la pereţi. Preocuparea estetică vizibilă între ambrazuri este sigur tardivă. Ca independenţa militară a bisericii să fie asigurată suplimentar, portalul de vest a primit o hersă, din care au rămas doar urmele de culisare.

 

Transilvania