Colţeşti


 

Galerie foto

Colţeşti (jud. Alba). Este poziţionată pe un monticul stâncos (circa 500 m), din vestul satului. Partea cea mai veche a construcţiei o formează turnul patrulater din extrema nordică a complexului. Acesta, ca de altfel toate componentele arhitectonice, a fost fundat pe stâncă. Înălţimea (circa 20 m) porneşte de la baze cu grosimi de 3 m. Cele cinci nivele sunt compar­timentate de planşee cu bârne din lemn. Parterul este plin cu dărâmături, dar există date mai vechi care susţin că ar fi fost boltit. Intrarea (2,30 x 1,20 m), cu evazări de grosime dinspre interior către exterior şi două orificii pentru bârne de blocare, se găseşte pe latura de sud, la înălţimea de 7 m (etajul II?). O scară a fost amenajată în grosimea peretelui la nivelul IV. Ultimul nivel păstrează, spre colţul de sud-est, urmele unui şemineu. Dintre fostele ferestre, nici una nu mai păstrează forme originare. La ultimul nivel, o uşă comunica cu o galerie de lemn. În cealaltă extremă a cetăţii, a apărut un alt turn, mai mic (dărâmat până aproape de sol în anii 1867-1868), protejat către sud-vest de un şanţ şi un val, astăzi abia vizibile. Cea mai sigură porţi­une de curtină este cea din vest (înălţime 7 m, gr = 2,30 m). Un palat a apărut (ante 1470) între turnul de sud şi aprox. jumătatea distanţei până la cel opus, cu fronturile către est şi vest. Structurile conservate indică o compartimentare de trei încăperi în anfiladă. O capelă este menţionată în doc. vremurilor premoderne.

Amplasată fiind pe moşia familiei nobililor Thorotzkói, din neamul Akos, lor trebuie să le atribuim construcţia. Deoarece deţinuseră o altă cetate apropiată, la Rimetea, pe care, în anul 1291, fuseseră de acord să o împartă cu secuii din scaunul Arieş, este foarte probabil ca ridi­carea să se fi petrecut în preajma acestui eveniment. Faptul că Eheleus (Achile) ocupase funcţia de vicevoievod al Transilvaniei între 1303-1314, face verosimilă socotirea sa drept înte­meietor. Atestarea directă provine doar din anul 1459. A fost abandonată definitiv după anul 1703 (Orbán B., Székelyföld. V, p. 230-236; Bujdosó L., Periodizációs és rekonstrukciós kísérlet Torockószentgyörgy (Colţeşti, România) várához, în Műemlékvédelem, 38, nr. 2, 1994, p. 101-108, cu reconstituire grafică; R. Lupescu, Istoricul cetăţii de la Colţeşti (jud. Alba), în ActaMN, 32/II, 1996, p. 491-500).

 

Transilvania

Hartă