Coronini


Galerie foto

Coronini (SzentLaszloVar = Cetatea Sfântului Ladislau, Bolasabon?, Pescari, jud. Caraş-Severin). Situată lângă Dunăre, pe o culme stâncoasă, cu trei laturi abrupte. În faţa ei se ri­dica, pe malul opus, cetatea Golubac (?). Comportă antecedente de fortificare din primele secole ale mileniului II. Compusă dintr-o primă incintă mai largă, aprox. elipsoidală, cu Ř de 100 şi 190 m, alături de alta interioară, de formă aproape triunghiulară, dezvoltată cu axa mare pe direcţia est-vest. Extrema de est este dominată de un donjon circular (Ř = 5 m). De la acesta se dezvoltă către sud un sistem de poartă, iar apoi un palat, compus din trei încăperi, sigur odinioară etajat. Cea mai importantă a fost încăperea centrală (aula), cu pivniţe boltite. Latura de nord a triunghiului este frântă median de un turn exterior, cu muchie în ax şi se termină printr-un mic turn rectangular care face legătura şi cu latura din vest. Un zid solitar prelungeşte de-a lungul Dunării marginea platoului, de la colţul de nord-vest al palatului până la un alt mic turn rectangular. Zidurile avuseseră 2,80-3 m gr. Pe latura de nord a exis­tat un şanţ cu lăţime de 9 m, dotat cu un pod ridicat pe două picioare de piatră. O prima fază a fost datată la mijlocul sec. XIII. Intervenţii majore s-au produs în primele decenii ale sec. al XV-lea (Şt. Matei, I. Uzum, Cetatea de la Pescari, în Banatica, 2, 1973, p. 141-155; Şt. Matei, As­pecte, p. 106-107).

Menţionările documentare provin din sec. al XV-lea (prima la 1428). Atunci se bucură de o atenţie sporită din partea regalităţii şi este refăcută. Rolul ei se încheie în acelaşi secol (Engel P., Archontológia. I, p. 427).

 

 

 

Transilvania