Crizbav


Galerie foto

Crizbav (Helden Burg, com. Hălchiu, jud. Braşov). Se regăseşte spre nord-est de sat, pe o terasă submontană, cu acces sinuos (circa 3-4 ore de mers). O schiţă realizată în anul 1754 şi publicată în perioada interbelică, desena un turn-locuinţă spre vest, de la care pornea spre sud, o incintă. Laturile de nord şi est sunt apărate natural de prăpăstii stâncoase. Tot spre vest, platoul cetăţii este izolat de o crevasă naturală care nu putea fi trecută decât cu o punte mobilă. Din turnul menţionat, astăzi se disting foarte bine trei laturi, din cea de-a patra, de est, păstrându-se doar începutul închiderii interioare. Laturile de nord şi vest au l. de 8,10-7,90 m, cea de sud s-a conservat doar până la 4,50 m, în timp ce grosimea zidurilor în apropi­erea bazei este de 2,40 m. Elevaţia este împărţită pe trei nivele. Parterul are un mic soclu pe latura de sud (0,15 m), iar desenul deja amintit considera că intrarea veche se aflase la acelaşi nivel, în apropierea colţului de sud-est. Urm. două nivele se delimitează în interiorul laturii de nord, cu ajutorul unei crepide de retragere de grosime, iar mai sus, cu un şir de patru lăcaşuri de bârne. Paramentul şi emplectonul sunt nediferenţiabile, sursa de piatră constitu­ind-o un conglomerat local. Din incinta desenată anterior se conservă astăzi doar un colţ de zidărie care ar putea să corespundă şi cu intrarea simplă desenată în acelaşi sector. În peri­metrul cetăţii se observă, sub vegetaţie, unele denivelări care pot proveni de la excavarea stâncilor platoului. La circa 20 m spre est de turn, se păstrează urmele unei cisterne pentru care s-a folosit copios stânca naturală. În acelaşi loc se disting două foste şanţuri arheologice, dispuse în cruce (nord-sud şi est-vest) şi circa trei sondaje scurte aflate pe latura de sud, niciodată comunicate şi rămase neacoperite. Nu se cunosc materialele arheologice medievale recoltate. După toate semnele, ar fi fost vorba şi despre elemente de cultură materială dacică, fără să ştim dacă a funcţionat acolo şi o fortificaţie din acest timp. Ceramică medievală există şi acum la suprafaţa pământului (Orbán B., Székelyföld. VI, p. 420-423; www.varak.hu – Höltövény).

Apartenenţa sa la orizontul cetăţilor teutone este ipotetică. Este amintită prima dată în anul 1335. A fost legată fie de comiţii secuilor, fie de voievozii Transilvaniei (Engel P., Archontológia. I, p. 329). Din punctul de vedere al locului de edificare este relaţionată cu ceta­tea de la Codlea şi Feldioara.

 

 

Transilvania

Hartă