Frumuşeni


 

             Galerie foto (28.10.2009)

          

Frumuşeni (Zeudi, jud. Arad). Amplasată la marginea terasei de luncă a Mureşului, între satele Frumuşeni şi Aluniş. Localizarea actuală în teren este încă nerezolvată.

Se cunoaşte faptul că la 1405, familia Pousa de Zer adopta deja patronimul „de Zeudy”[1]. Lucrul conduce la bănuiala că se stabilise acolo o reşedinţă, din care va rezulta castellum-ul de mai târziu. Realitatea din urmă răsare pregnant dintr-un grup de documente ulterioare. Despre târgul şi castelul astfel numit se scrie explicit doar din anul 1479, dar avem toate temeiurile să apreciem că era mai vechi. În fapt, la 1471 se stinsese ultimul urmaş pe line masculină al familiei Posa, Ştefan, prilejuind un lung proces de succesiune. Conform unei plângeri a văduvei, domeniul fusese dăruit de către regele Matia Corvin palatinului Mihail Ország de Guth şi lui Ioan Ongor de Nădăştia. Confirmarea s-a produs în anul 1475. Întâmpinând rezistenţă, noii stăpâni au ocupat castelul prin forţa armelor de la văduva recalcitrantă. La 1479 era vorba doar despre posibilitatea vinderii domeniului, cu numitul castel şi un grup de 15 sate care ţineau de el. Între anii 1484-1499, în cetatea s-au instalat oamenii celor dăruiţi de rege, avându-i în frunte pe castelanii succesivi Dionisie de Mâtnic şi Bartolomeu Salatiel, alături de vicecastelanii lor, Valentin Nagy şi Petru Pető. Abia în 1500 se află că avusese loc o divizare a castelaniei, prin care stăpâni fuseseră proclamaţi moştenitorii feminini ai familiei Posa (aflaţi în familia Pethő de Gerse) şi urmaşii familiei Országh. Dar cei din Nădăştia obţineau jumătatea fetelor prin porunca regelui. Şirul castelanilor a continuat şi la începutul secolului al XVI-lea, prin Albert Kebles (1507), Ioan Nagy de Chewswefalwa (în jurul lui 1510) şi Mihail Kiskeszi (1518)[2].[3]

Pare să se fi demolat în anii 1770-1771. O bibliografie mai nouă confundă descrierea ruinelor mănăstirii Bizere, cu cele ale castelului.

 

Bibliografie: Koppány T., A középkori Magyarország kastélyai. Budapest, 1999, p. 228; Adrian A. Rusu, G. P. Hurezan, Cetăţi medievale din judeţul Arad. Arad, 1999, p. 52-53.


 

[1] Copie în manuscrisul lui Fekete Nagy A., Temesi bánság oklevéltár. 1307-1340. p. 73. Orig. Arh. Festetics de Kesthely, Arad, nr. 64.

[2] Koppány T., A középkori Magyarország kastélyai. Budapest, 1999, p. 228.

[3] Despre el vezi mai nou Adrian A. Rusu, G. P. Hurezan, Cetăţi medievale din judeţul Arad. Arad, 1999, p. 52-53.

Transilvania