Orlat


     

Galerie foto

Orlat I (jud. Sibiu). Localizată pe dealul cunoscut ca Dealul Orlatului, Dealul Lidii, Ceta­tea Scurtă), cu pante abrupte în sud şi est. O palisadă a fost amenajată pe latura de vest. Spre nord-vest sunt amplasate două şanţuri cu val. În interior au fost găsite fragmente cera­mice şi piese de fier atipice datate, totuşi, în sec. al XII-lea. Cercetări arheologice între anii 1967-1969 (Th. Nägler, Cetăţile de la Orlat, p. 27-49). Cetate fără inf. documentare scrise. In­terpretările avansate de autorul cercetărilor arheologice sunt foarte favorabile unui scenariu în care românii ar fi constructorii ei. Nu se poate exclude vieţuirea cetăţii şi în sec. XIII.

 


 

Orlat II (Salgo, jud. Sibiu). Se află la confluenţa Săcelului cu Cibinul, la locul numit Riesenberg sau La zidu. Ruinele se mai văd pe o înălţime (987 m) încadrată de două pâraie, la sud-vest de sat. Pl. îi este elipsoidal (65 x 34 m, perimetru de 175 m), cu axa mare orientată est-vest. Incinta (gr = 2,80 m) are puţine rupturi în est şi sud, în rest se înalţă şi până la 8,40 m. Pe latura de nord se conservă şi un prag (gr = 0,30 m) al unui drum de strajă. Un şanţ săpat în stâncă (l = 7,50 m) şi un val înconjoară cetatea cu excepţia sectorului de sud-vest. Al doilea val cu şanţ este prezent doar pe sectorul sud-vestic. În extrema de vest a avut un turn-locuinţă cu baza circulară (Ř = 10,50 m, acum h = 2,40 m, gr = 2 m). A fost folosită piatră de carieră şi de râu. În interiorul curtinei a avut o cisternă săpată în stâncă şi amenajată cu pietre prinse cu lut (A. Decei, Cetatea Salgo de la Sibiel (jud. Sibiu), în AIIN Cluj, 8, 1939-1942, 1942, p. 299-333 – identificare eronată; Th. Nägler, P. Beşliu Munteanu, Repertoriul, p. 395-396). V. şi Orlat I.

Construită anterior anului 1322, când este schimbată de rege de la Nicolae şi Ioan, fiii lui Conrad de Tălmaciu. Tot atunci i se conscrie şi domeniul. În 1324 este sub administrarea voievodului Transilvaniei. Nu mai este menţionată după acest moment. Pe de altă parte, „ducatul Amlaşului”, pos. cedată voievozilor Ţării Româneşti, ar fi avut nevoie de o cetate rezidenţială (K. Horedt, Die Burg auf dem Riesenberg bei Orlat, în SV, 63, 1940, p. 126-128; Th. Nägler, Cetăţile de la Orlat, p. 27-49; Engel P., Archontológia. I, p. 403).

Transilvania

Hartă