Pâncota


 

        

         Galerie foto

           Pâncota (jud. Arad). Complex de valuri şi şanţuri impresionante, situate la baza dealului Copaci, în apropierea cimitirului, la limita de nord-est a aşezării. Pe lângă curge pârâul Matca, afluent al Cigher. Se identifică sub numele de „Cetatea turcească”.

            În interiorul ei a funcţionat o mănăstire benedictină, închinată Sf. Fecioare (prima atestare din 1177). Unele indicii ale cercetărilor de istoria artei şi, parţial, arheologice, indică accentuarea rostului de fortificare în ultima sa perioadă de funcţionare. Este remarcat un val de pământ întărit cu bârne, dispuse în casete, dar şi urme ale unui zid de incintă, din piatră. A fost investigat numai sectorul de incintă care conţinea biserica propriu-zisă.

Este posibil să fi fost iniţial o construcţie privată (Laurenţiu şi fiul său Nicolae, din neamul Igmand). În 1317 era socotită cetate regală. Mai mulţi castelani de aici erau slujbaşii voievozilor Transilvaniei. Se cunoaşte faptul că în intervalul anilor 1352-1373, a fost în stăpânirea baronului napolitan Pietro de Bellante. După 1387 a fost încontinuu în stăpânirea familiei nobiliare Losonci. Incendierea din anul 1565 pare să fi pus definitiv capăt oricărei folosiri.

             Bibliografie: Engel P., Magyarország világi archontológiája 1301-1457. I. Budapest, 1996, p. 388; Adrian A. Rusu, G. P. Hurezan, Cetăţi medievale din judeţul Arad. Arad, 1999, p. 64-66; iidem, Biserici medievale din judeţul Arad. Arad, 2000, p. 185-186; Daniela Marcu-Istrate, Cronica cercetărilor arheologice 2000, p. 176-178; Daniela Marcu-Istrate, Cronica cercetărilor arheologice 2002, p. 227; Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Cluj-Napoca, 2005, p. 528; Suzana Moré-Heitel, Abaţia de la Pâncota şi vestigiile ei. Cluj-Napoca, 2006.

 

Transilvania