Piatra Craivii


           Galerie foto

Craiva (Kecskes, Piatra Craivii, com. Cricău, jud. Alba). Fortificaţie amplasată pe un colţ stâncos (1038 m), în vârful căruia se află un mic platou (40 x 19,50 m). Accesul este posi­bil doar dinspre nord şi vest, în est aflându-se o prăpastie de 50 m. Pe marginea platoului incinta descrie un pl. eliptic neregulat. În partea de sud-est a platoului, a fost proiectat un donjon cu planimetrie dreptunghiulară, din care s-au păstrat doar fundaţiile (7 x 6 m, cu laturi de 2 m). Din săpătura arheologică nu s-a putut înţelege ce s-a petrecut cu latura de est a donjonului şi care au fost raporturile lui cu zidul de incintă. Pentru aceasta din urmă, s-a scris că, cel puţin în vest, unde asigura bararea accesului, a fost contemporan cu acelaşi don­jon. Argumentele invocate sunt asemănările constructive. Şanţul aflat lângă donjon, spre sud (l. = 10 m, lăţime = 4 m, h. = 4 m, cu laturi „neegale”), nu a fost cronologizat. Existenţa unor clădiri de lemn a fost presupusă pe baza descoperirilor de cuie. În incintă se conserva urma conică a cisternei (I. Berciu, Gh. Anghel, Cetatea feudală de la Piatra Craivii, în Apulum, 5, 1964, p. 309-319; Gh. Anghel, Fortificaţii medievale, p. 150-153).

Cetatea este menţionată la 1313 în mâinile voievodului rebel, Ladislau Kan. Trecută în stăpânire regală (în 1315), va rămâne în administrarea voievozilor Transilvaniei până la mij­locul ultimului deceniu al sec. al XIV-lea. După acea dată, a fost schimbată contra domeniu­lui Herina, al episcopiei Transilvaniei (Engel P., Archontológia. I, p. 338).

 

 

 

Transilvania