Racu


     

          

Racu (jud. Harghita).

Galerie foto

            Racu (II, Pogányvár, com. Siculeni, jud. Harghita). O găsim în dreapta drumului ce duce spre Odorheiu Secuiesc, pe un pisc prăpăstios (954 m), cu o singură şa de legătură spre est. A fost clădită peste o fortificaţie dacică cu ziduri de piatră. Platoul are circa 60 x 15-20 m şi este înconjurat spre nord şi est cu ziduri (grosime = 1,90 m) păstrate uneori până la 2 m înălţime. Ele se unesc la un turn (interior 3,5 x 3 m, cu grosimi diferite: la sud, 1,50 m, la nord, 2 m, la vest, 3 m). În descrierea de secol XIX se vorbeşte şi de alte două tur­nuri. În sectorul de nord-est a fost săpat şi un şanţ. O groapă interioară ar putea să fi fost o cisternă ori numai una lăsată de căutători de comori. Cronologia fortificaţiei nu este stabilită cu precizie.

            Cercetări arheologice din anii 1959-1960. Sunt menţionate în treacăt fragmente ceramice care ar putea data până în sec. al XIV-lea, arme etc.

            Bibliografie: Orbán B., A Székelyföld leirása történelmi, régészeti, természetrajzi s népismei szemponzból. V, Pest, 1872, p. 69-71; Székely Z., Săpăturile executate de muzeul din Sf. Gheorghe (1959-1966), în Materiale şi cercetări arheologice, 9, 1970, p. 304-305; Benkő E., Kelet-Erdély „korai” kővárai, în Castrum Bene, 1, 1990, p. 70, 78, fig. 3/c; Repertoriul arheologic al judeţului Harghita. Sf. Gheorghe, 2000, p. 214; Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV). Cluj-Napoca, 2005, p. 556.

 

 

 


  Galerie foto

Biserică parohială catolică care dispune de o curtină fortificată.

Planimetria este neregulată, cu o latură dreaptă spre vest, completată cu o formă oval-deformată, pe celelalte puncte cardinale. Deşi nu s-au conservat urmele drumului de strajă din lemn, prezenţa sa iniţială este reclamată de succesiunea de ferestre de tragere simple, dispusă inegal pe toată curtina. Contraforturile sunt de asemenea prezente, cu excepţia zonei de nord.

În curtină au fost integrate două porţi şi o capelă, toate grupate spre sud. Clopotniţa bisericii, aşezată la vestul navei este mult disproporţionată faţă de funcţia imaginată. O dispoziţie de ferestre de tragere indică şi ea pregătirea clădirii pentru apărare. Ulterior, scene militare şi de vânătoare, pictate pe paramentele sale, îndepărtează şi ele înţelegerea strictă a unui rol liturgic.

Nu există date de construcţie, nici de folosire militară.  

 

Transilvania