Stremţ


        

         Galerie foto

       

       

Stremţ (Diod, jud. Alba). Complex de ruine de pe malul stâng al văii Geoagiului. Pe hărţile sec. al XVIII-lea, biserica este înconjurată de fortificaţie, iar imediat lângă, spre nord-est mai sunt marcate două incinte. Totodată, dealul aflat în aceeaşi direcţie cardinală este denumit Diodváralya (= Subcetatea Stremţului, lb. magh.). Gh. Anghel presupune că încăpe­rea capelei reformate, aflate în interior, adosată cu o latură scurtă de curtina de sud-est, ar fi fost vechiul donjon al cetăţii din sec. al XIII-lea. Argumentele aduse (înălţimea, o fereastră în ambrazură) nu sunt suficiente pentru a accepta, drept sigură, încadrarea cronologică. În fapt, putea fi vorba chiar despre o capelă medievală transformată. Caracteristicile tehnice ale cur­tinei au fost şi ele apreciate ca datând din sec. al XIV-lea. Importante transformări au fost fă­cute acolo la începutul celei de-a doua jumătăţi a sec. al XV-lea, dată după care cetatea a decă­zut. Cercetări arheologice semnalate în unele surse, ca derulate cândva între anii 1973-1975 (?) (L. Bágyui, în Îndrumător Pastoral. Alba Iulia, 1, 1977, p. 219-220; Balogh Jolán, în Művészettörténeti Értesitő, 33, nr. 1-2, 1984, p. 49-50; Gh. Anghel, Fortificaţii medievale, p. 172-173).

Reşedinţă a puternicei familii a comiţilor de Geoagiu, al căror reprezentant, pe nume An­drei, a fost, pe la sfârşitul sec. al XIII-lea, şi vicevoievod al Transilvaniei. Dată fiind poziţia preeminentă a personajului, ipoteza prezenţei unei fortificaţii este foarte plauzibilă.

Transilvania