Şoimi


 

            Galerie foto

           Şoimi (jud. Bihor). Cetate amplasată în mijlocul pădurii, pe o cotă de 344 m, la circa cinci km sud-vest de localitate, lângă pârâul omonim. Era natural apărată spre sud şi nord. La sud a fost despărţită de terenul înconjurător printr-un şanţ (C) larg de 24 m şi adânc de 6-7 m. Imediat lângă s-a amplasat un turn de piatră (A), cu planimetrie iniţială pătrat (o latură interioară de 4,40 m), care a fost ulterior manşonat. Zidurile ar ajuns până la grosimi de 3,50 m, iar înălţimea din ruine se ridică la circa patru metri. Spre sud-est se păstrează un fragment de traseu de curtină (B). În apropiere se situează şi locul fostei cisterne (D), cu diametrul măsurat de doi metri. Mai departe, spre nord, pare a se contura o a doua curtină, cu fragment păstrat tot în est (E), iar pe latura opusă conturul unei zidării ce pare să fi aparţinut unui turn cu bază circulară de şase metri (F). O a treia componentă de incintă se situează la vârful de nord al ansamblului (G).

            Singura menţionare documentară provine din anul X, când se specifica că ar exista castrum Solyomko in comitatu Bihor olim duplex… unul prope oppidum Thelegd, … aliud in districtu Belenyes. Sursa indicată în secolul al XIX-lea, nu a mai fost revăzută de atunci. În afara faptului că a fost bănuită drept aparţinătoare familiei nobiliare Borsa (sec. XIII-XIV), nu posedăm nicio altă informaţie utilă.

             Bibliografie: Bunyitay V., Kopász nádor, în Századok, 1888, p. 32; D. Marta, O cetate mai puţin cunoscută din judeţul Bihor: Şoimi, în Buletinul Muzeului Militar Naţional. S. N., 1, 2003, p. 77-79 (cu un plan discutabil); Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Cluj-Napoca, 2005, p. 536; Al. Avram, Arhitectura romanică din nord-vestul României. Sibiu, 2006, p. 67-68, pl. la p. 82 sus.   

 

Transilvania