Vinţu de Jos


  

Galerie foto

Vinţu de Jos (jud. Alba). Mănăstirea dominicană a fost, curând după anul 1540, preluată de nobili. Prin diferite tranzacţii, cardinalul Gheorghe Martinuzzi o ia în stăpânire, la jumătatea secolului. Termenii în care se descrie locul în care a fost asasinat la 1551, indică fără echivoc că era vorba şi despre o fortificaţie. Abia cercetările arheologice au indicat faptul că fusese o palisadă dublă, care înconjura complexul monastic desfiinţat, cel puţin pe laturile sale de sud şi est. În colţul de sud-est a funcţionat şi un turn, construit în aceeaşi tehnică.

Întregul ansamblu a fost reamenajat în vremea principelui Gabriel Bethlen. Acela a comandat unor meşteri italieni, ridicarea unui castel complet nou, care îl înconjura pe cel vechi. Planul cel nou, pentagonal, a fost prevăzut cu incinte simple sau asociate unor corpuri de locuire, în nord şi vest, o poartă spre nord, bastioane de colţ, din care se mai păstrează destul de bine, două. Ansamblul a fost modificat întru-câtva, până în secolul al XVIII-lea. Din secolul al XIX-lea, până în prezent, degradarea sa este continuă şi dispariţia sa completă pare evidentă. Au contribuit din plin folosirile abuzive şi nepotrivite, din perioada comunismului. Este proprietatea bisericii catolice.


În jurul bisericii reformate, părăsite, a fostului târg prosper, se observă un zid de piatră, cu contur oval. Nu suntem de părere că ar fi aparţinut vreunei fortificaţii: este scund şi fără nici cel mai mic artificiu de apărare activă. În plus, prezenţa foarte apropiată a castelului zis Martinuzzi, i-a stopat veleităţile de fortificaţie autonomă.

 

 

Transilvania