Gârbova
cetatea din pădure. Cercetări arheologice
Șantierul arheologic nu a fost finanțat. Am
beneficiat de ajutorul a doi voluntari, pensionarii Gheorghe
Crăciun și Werner Fink din Sibiu. Mulțumesc Primăriei
comunei Gârbova pentru găzduire și ajutor la acoperirea
secțiunilor arheologice.
Petre
Munteanu-Beșliu
Fortificațiile orașului Brașov în lumina documentelor
săsești din perioada 1438-1479
Nu a trecut decât puțin timp de când o
lucrare de magister, susținută la Viena, se ocupa de istoria
orașului Brașov dintr-o perioadă bine circumscrisă a celei
de-a doua jumătăți a secolului ...
Mirela Strătulescu
Pomezeu (jud. Bihor)
Situată în partea central-sud-estică a Bihorului, la limita
de est a localității cu același nume, cetatea Pomezeu a fost
un conac nobiliar (curte) fortificat, fiind socotit,
alături de Sâniob și Piatra Șoimilor [Șinteu], un fel de
cetate secundară ori de sprijin a...
Maria Roșu
Teliu (Cruceburg,
jud. Brașov)
Amplasată în estul localității, la confluența dintre
pâraiele cetății și al Nyen-ului. Primul pârâu despărțea
două culmi pe care se vedeau două fortificații. Cea mai mare
se situa la est, cu dispunere axială nord-vest sud-est. În
nord și nord-est a fost apărată de două șanțuri și un val...
Despre fortificațiile
dealului Bobâlnei
La
finele lunii iunie 1437, răsculații, mici nobili și țărani,
maghiari și români, influențați de idei husite, au purtat o
bătălie cu trupele voievodului Transilvaniei, Ladislau
Lépes.
Gelu Munteanu
O modestă fortificație medievală în hotarul satului Pianul de Sus (județul Alba)
După cercetarea arheologică a cetăților medievale de la limita munților din județul Sibiu, interesul studierii fortificațiilor de frontieră din partea central-sudică a Transilvaniei s-a îndreptat spre drumul de plai al Sebeșului
Petre Beșliu Munteanu
Despre nașterea unui
doctor în castelologie, la Universitatea din Oradea
Domnul Sorin Gabriel Ionescu este un distins
profesor la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Apreciat de elevii săi și, cam atât. Destul pentru un dascăl
dedicat, care știe cât poate și până unde îl țin puterile.
Dar, Sorin Gabriel Ionescu nu s-a mulțumit doar cu atât.
Probabil gândind că un doctorat îi aduce mai ușor gradul...
Indirect
despre o cetate/cetățile medievale de la Brâncovenești (jud.
Mureș)
Este de natura evidenței că orice pagină de istorie
medievală ai dori să scrii, rescrii sau să corijezi, mai
devreme ori mai târziu, te lovești de cetățile teritoriului.
Ne-am obișnuit însă să le tratăm însă cu o superficialitate
exemplară, ca și când ar fi egale cu un sat cu cinci case
de iobagi ori despre un semn de hotar, care are doar...
Adrian Andrei
Rusu
Cetatea de
dinaintea cetății Bran. O poveste a poveștilor
Cetatea de la Bran, devenită castel, este un obiect de
poveste. Este greu de spus dacă alura lui, impresionantă în
peisajul din jur, stârnește imaginația plină de romantism a
oamenilor sau pur și simplu aceștia doresc să viseze și nu
așteaptă decât un pretext....
Bogdan-Florin Popovici
Câteva observații privind
fortificația bisericii evanghelice din Sebeș
În anul 2006, ca urmare a reparației unui gard din zona de
nord a incintei bisericii evanghelice, a fost realizată o
săpătură de salvare care a surprins o parte din zidul de
incintă al bisericii, în zona capelei Sf. Iacob. Rezultatele
cercetării arheologice din anul 2006, deși modeste, au dus
la reconsiderarea unor teorii mai vechi sau mai noi
referitoare la datarea și configurația fortificației
bisericii evanghelice din Sebeș.
Cristian Ioan Popa Ovidiu Ghenescu
Cetățile Banatului
distruse de către turci la mijlocul secolului al XVI-lea. Un
repertoriu habsburgic contemporan
Cu foarte puțin timp în urmă, un volum omagial, dedicat
profesorului universitar István Feld a fost publicat la
Budapesta. Cum titularul catedrei de arheologie medievală de
la Eötvös Loránd este nu numai un castelolog de renume, dar
chiar șeful asociației castelologilor maghiari, nu trebuie
să mire pe cineva dacă sumarul volumului este plin de studii
despre cetăți!
Albert Mártonfalvi
Informații despre două
cetăți medievale maramureșene
De ceva vreme, folosind din plin șansele de finanțare ale
unor programe transfrontaliere, colegii medieviști maghiari,
din comitatul Szabolcs-Szatmár-Bereg, au împlinit o serie de
cercetări care se reflectă din plin și asupra unei părți din
actualul teritoriu al României. Majoritatea acestor
realizări, care privesc Evul Mediu, au fost semnalate.
Adrian
Andrei Rusu
Românii și cetățile
medievale din secolele XIII-XIV
Problematica pe care o avem în vedere s-a născut încă la
sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin Johann Christian
Engel.
Reacția românească s-a înregistrat prin Petru Maior.
La mijlocul secolului al XIX-lea au fost puse și bazele
argumentelor istoriografiei maghiare care îi vor asocia
constant pe români cu cetățile.
În linii mari, faptul s-ar fi datorat urmării unei politici
de colonizare...
Adrian
Andrei Rusu
Fastidioase
considerații despre castre, cetăți și slujitorii lor
În literatura istorică generalizantă și de uz mai larg și-a făcut simțită
prezența un nou volum semnat de către Ioan Aurel Pop.
Este o altă luptă a domniei sale cu intelectualii de elită (ghilimele îi
aparțin), care au făcut și dres cu scopul bine definit de a frânge orice
sentiment de mândrie națională și de încredere în destinul propriei comunități...
Adrian
Andrei Rusu
Castelarea Transilvaniei în secolul al XV-lea - performanțele de cercetare
actuale
În draconicul interval
alocat unei comunicări făcută într-un maraton de mult și
ocazional fortificat, mi-am propus a vă reține atenția prin
câteva pagini preliminare care privesc cetățile
Transilvaniei secolului al XV-lea, socotind că o abordare
pentru o perioadă mai veche am înfăptuit-o,
cu sau fără asimilarea ei de specialitate.
Adrian
Andrei Rusu
Câteva informații
despre cetăți ardelene la Benkő József
Tipărită
inițial la 1778, lucrarea cărturarului iluminist Benkő
József (1740-1812), a fost reeditată relativ recent.
Ea conține câteva informații despre cetățile Transilvaniei
care, pe câte eu o știu, nu au fost valorificate. Aici
redau, foarte pe scurt, ceea ce am crezut că merită a fi
rezumat.
Zápki Margot
Cetatea Oradea până în
secolul al XVI-lea
Cercetarea arheologică întreprinsă la cetate a acoperit mai
întâi un segment relativ scurt al vechiului perimetrului,
aflat în dreptul vechiului palat episcopal (sudsud-est).
După un ritm relativ constant de cercetare sistematică,
derulată între anii 1990-2002, a urmat o altă abordare,
pentru informarea de proiectare, care s-a datat în anul
2007. În anul din urmă s-au făcut doar sondaje care...
Adrian
Andrei Rusu
Cetatea Suceava.
Reluări de interpretări și legende, analize noi (1-2)
1.
Primele cetăți de la Suceava orașul îndoielnic. Cu câtva
timp în urmă, am avut prilejul de a publica câteva pagini
privitoare la geneza cetăților medievale din România.
Intenția mea nu a ocolit nici Moldova.
Adrian Andrei Rusu
Descrierea cetății
Făgărașului în două manuscrise din secolul al XVIII-lea
În patrimoniul Arhivelor Statului din Cluj-Napoca se
păstrează un bogat fond de conscripții urbariale. O parte
din acestea cuprind materiale cu referință la Țara
Făgărașului, unitate administrativă bine definită pe
eșichierul economic și politic al Transilvaniei medievale.
Nicolae Sabău
Considerații privind datarea
cetății de la Laz (com. Săsciori, jud. Alba)
La sud-est de satul Laz (com. Săsciori, jud. Alba), pe
partea dreaptă a văii Sebeșului, se află o cetate de formă
elipsoidală, fără ziduri de piatră, înconjurată de un șanț
cu val exterior, ale cărei rosturi sunt încă departe de a fi
elucidate.
Ovidiu Ghenescu
Fortificațiile medievale de la
Tălmăcel și
Avrig-Racovița (jud. Sibiu)
Cu toate dificultățile de finanțare, în ultimi ani am
identificat și cercetat în județul Sibiu o fortificație
medievală în vatra satului Tălmăcel și o alta în hotarul
localităților Avrig și Racovița, fortificații aflate în
legătură cu sistemul defensiv sud-transilvănean din Evul
Mediu. Relațiile fortificațiilor cu mediul geografic și
comunitățile umane din zonă sunt esențiale pentru
dezvoltarea analizei istorice.
Petre Beșliu Munteanu
1211-2011.
Cetățile cavalerilor teutoni în Transilvania
Pentru istoria primei jumătăți a secolului al XIII-lea
transilvan probabil că nu există un subiect politic mai
disputat decât cel al prezenței teutone în Țara Bârsei. În
același timp, fenomen de istorie universală, el a inspirat o
mulțime de mânuitori de pene străduitoare, printre altele,
să dezlege și taina fortificațiilor care au însoțit și
susținut scurtul periplu al cavalerilor germani la
fruntariile sud-estice ale regatului maghiar.
Adrian Andrei Rusu
Micro-rețeaua rutieră a cetății Râșnovului (județul Brașov)
Căile de comunicație medievale și
premoderne ale Transilvaniei, reprezintă o tematică de
cercetare, ținând de domeniul geografiei istorice și
arheologiei peisajului, deloc spectaculoasă și dificil de
abordat doar din perspectiva anumitor categorii de surse
existente, cum a fost cel mai adesea...
Oana Toda
Fragmente de oale, căni și
cărămizi din cetatea de la Sibiel (județul Sibiu)
În anul 1888 au fost inventariate în registrele Muzeului
Brukenthal cu numerele 13.806-13.809 fragmente de vase din
ceramică, de cărămizi, un fragment de tencuială și 30 de
obiecte din fier provenind de la cetatea de la Sibiel.
Numele donatorului era H. Müller. Aceeași persoană semna în
1889 cu inițialele H. M. două notițe despre cetatea de la
Sibiel și comoara din cetatea de acolo...
Petre Beșliu Munteanu
Câteva observații cu privire
la poziția și rolul fortificațiilor de la Slon, județul
Prahova
În literatura de specialitate problema existenței sau nu a
unor centre de putere în mileniul I p. Chr. la Dunărea de
Jos a cunoscut abordări foarte diferite în funcție de o
multitudine de factori externi mediului științific sau a
unor percepții subiective legate de stadiul cunoașterii și
de apartenența la o anumită școală arheologică sau
istorică....
Bogdan Ciupercă
Terdik Szilveszter, Construcțiile
lui Károlyi Sándor în cetatea Ardudului
(în limba maghiară;
publicat cu acordul autorului; format pdf)
Scurte opinii pentru
revitalizarea cetății de la Bologa (jud. Cluj)
Satul Bologa din județul Cluj este situat la poalele
nord-estice ale Munților Bihorului. Deja analiza toponimului
maghiar Sebesvár ne dezvăluie existența unei
cetăți (vár), care se afla în apropierea râului
Crișul Repede (Sebes Kőrös). De fapt, cetatea Bologa
se înalță pe un deal la stânga râului...
Eke Zsusanna
Piese arheologice
întâmplătoare, din cetatea Bran
Prin invitația amabilă a domnului Berndt Wagner, am vizitat
colecția muzeală a bisericii evanghelice din Hălchiu (jud.
Brașov). Printre exponatele adunate acolo mi-a atras atenția
un grup de trei piese...
Adrian Andrei Rusu
Cetățile Transilvaniei
pe harta lui Honterus (Basel, 1532)
Este lucru cunoscut că nu suntem răsfățați cu imaginile
vechi care să înfățișeze cetățile din teritoriile noastre.
Tot ceea ce s-a putut grupa prin eforturile celor de la
site-ul cetăților sunt de fapt imagini de cetăți ideale.
Altfel spus, ele pot fi cetăți de oriunde și din vremuri
destul de imprecise. Sunt mai ales cetăți-decoruri.
Gelu Munteanu
Observații pe marginea complexului ecleziastic
de la Hunedoara
- Castelul Corvinilor
Lucrările de restaurare ce se desfășoară în Castelul
Corvinilor din Hunedoara au determinat executarea unor
săpături arheologice preventive și în incinta complexului
religios, unul dintre scopurile declarative ale proiectului
fiind acela de refuncționalizare a acestuia. În cazul de
față ne vom referi doar la ansamblul religios, plasat în
partea de nord-est a castelului, ansamblu compus din...
Cristian C. Roman, Sorin Tincu
Turnul-bucătărie de la Racoș (jud. Brașov)
Ca o componentă arhitectonică anume din întregul unei
cetăți, bucătăria s-a detașat tardiv. La începuturile lor,
cetățile au dispus de încăperi modeste, situate în
vecinătatea ori la interiorul palatelor.
Abia din secolul al XV-lea, se poate
recunoaște detașarea bucătăriei.
Adrian Andrei Rusu Liviu Dumitrașcu
Gura de
păcură o suspectă componentă de fortificație
De bune decenii, istoriografia castelologică din România
utilizează un termen peste care ne aplecăm aici. Pentru
demaraj, să alegem un citat, nu tocmai la întâmplare:
Constatăm că încă la unele donjoane din secolele al
XIII-lea și al XIV-lea s-a folosit sistemul de flancare
verticală cu ajutorul galeriilor
Adrian
Andrei Rusu
Despre locul bătăliei de la 9-12 noiembrie 1330
Într-o
cruciadă care l-a purtat de la Arefu, la Făgăraș spre a-și
afla limanul în Studia Varia in honorem Professoris
Ștefan Ștefănescu octogenarii, domnul Alexandru Madgearu
combate în articolul său Castrum Argyas: Poenari sau
Curtea de Argeș?
întreaga desfășurare a campaniei oastei...
Sergiu
Iosipescu
Identitate și orizonturi de așteptare pentru Cetatea
Argeșului
Că una dintre primele capitale ale Țării Românești are mari
probleme în a fi reconstituită ori doar înțeleasă corect,
este un lucru știut. Interesul pentru subiect este
redeșteptat periodic, pe măsura în care alți istorici găsesc
că treaba este într-adevăr importantă și nu poate fi lăsată
cu atât de multe semne de întrebare pe câte există la
această oră. Așa s-a petrecut recent cu...
Adrian
Andrei Rusu
Castrum Argyas:
Poenari sau Curtea de Argeș ?
Prin studiul comparativ al Cronicii Pictate de la Viena și
al documentelor în care sunt menționați participanți la
conflict s-a putut stabili că în cursul campaniei contra lui
Basarab I, oastea regelui Ungariei Carol Robert s-a
instalat în fața reședinței voievodului român, fără a o
ocupa. Armata fiind înfometată, regele Ungariei a fost
nevoit să...
Alexandru
Madgearu
Uși care
nu duc nicăieri, console stinghere, spații foarte strâmte.
(Amintiri despre igiena din cetăți),
Adrian
Andrei Rusu
Stăpâni de inele,
în și pe lângă cetăți.John Ronald Reutel Tolkien în viziuni
vechi și noi.Românii și poveștile lor cu cetăți anodine,
Richard Preznicevski
Valuri romane și
nu prea. Noi afirmații despre valurile din Banat,
Pavel Ișalnița
Provincia-cetate
Transilvania. În căutarea originii metaforei,
Gelu
Munteanu
Ladislau Kán
și cetatea Devei. Afirmarea unei reședințe voievodale,
Tudor
Sălăgean
Ghiulele în ziduri
Donjonul
medieval de la Timișoara, Kopeczny
Zsuzsanna
Cum s-au născut bisericile fortificate din Transilvania,
Adrian Andrei Rusu
Propunerile
taberei de castelologie (6 - 19 iulie 2009) pentru cetatea
Râșnov
Observații despre construcțiile efectuate în cetatea Râșnov
între anii 2002 - 2007, Soós
Zoltán
Impresii pe
marginea cetății de la Râșnov,
Radu
Lupescu
Tipologizarea
fortificațiilor medievale
Despre castelologie, Adrian Andrei Rusu
Jocul cu numele cetăților medievale, Adrian
Andrei Rusu
Cetăți împădurite Adrian Andrei Rusu |
Programul
maximal al www.cetati.medievistica.ro
Atunci când se clădește, o
pagină web are diverse motivații anume. Nu suntem dintre cei
care ne jucăm doar cu posibilitatea, savurându-ne astfel
lipsa plictisului.
Ambițiile primare se reflectă
în orânduiala expoziționată deja în această pagină. Să
repetăm:
1. Dorim să clădim cea mai
ambițioasă imagine globală despre cetățile și
fortificațiile medievale din România care se poate clădi
cu mijloacele netu-ului.
2. Vrem să stârnim
atitudini constante și sănătoase privitoare la acest
capitol de patrimoniu, cultură și exploatare economică.
Mai departe însă, iată ce va
urma:
3. Constituirea Societății
de castelologie din România, ca formă asociativă,
reunindu-i pe specialiști din toate domeniile conexe
abordării fortificațiilor și hobiști, menită să exprime și
să promoveze poziții la adresa subiectului cetăți
medievale. Pentru acest deziderat, vom elabora curând un
mic formular de adeziune. Imediat după, vom construi un grup
de dialog pe net, închis la cei aderați, în care vom dezbate
pe rând ceea ce ar urma să fie făptuit.
4. Sprijinirea, prin
toate formele de care dispunem a oricărei instituții, for
public sau privat, pentru constituirea unui independent
Muzeu al fortificațiilor medievale din România. La fel,
vom acorda sprijin muzeelor de cetăți care există sau doresc
să se constituie.
5. Acordarea de sprijin
tuturor celor interesați în a-și promova cetățile
medievale. Vom face consultanță gratuită și contra cost,
publicitate la fel, în funcție de partenerii cu care
discutăm. Vom recomanda specialiști de contactat.
6. Elaborarea absentei
Enciclopedii a fortificațiilor medievale din România.
Fani ai cetăților medievale,
strângeți rândurile și pe ziduri!
Colegiul
castelanilor
|