Gârbova – cetatea din pădure. Cercetări arheologice

Şantierul arheologic nu a fost finanţat. Am beneficiat de ajutorul a doi voluntari, pensionarii Gheorghe Crăciun şi Werner Fink din Sibiu. Mulţumesc Primăriei comunei Gârbova pentru găzduire şi ajutor la acoperirea secţiunilor arheologice.

Petre Munteanu-Beșliu

Fortificaţiile oraşului Braşov în lumina documentelor săseşti din perioada 1438-1479

Nu a trecut decât puţin timp de când o lucrare de magister, susţinută la Viena, se ocupa de istoria oraşului Braşov dintr-o perioadă bine circumscrisă a celei de-a doua jumătăţi a secolului ...

Mirela Strătulescu

Pomezeu (jud. Bihor)

Situată în partea central-sud-estică a Bihorului, la limita de est a localităţii cu acelaşi nume, cetatea Pomezeu a fost un „conac” nobiliar (curte) fortificat, fiind socotit, alături de Sâniob şi Piatra Şoimilor [Şinteu],  un fel de cetate secundară ori de sprijin a...

Maria Roșu

Teliu (Cruceburg, jud. Braşov)

Amplasată în estul localităţii, la confluenţa dintre pâra­iele cetăţii şi al Nyen-ului. Primul pârâu despărţea două culmi pe care se vedeau două fortificaţii. Cea mai mare se situa la est, cu dispunere axială nord-vest – sud-est. În nord şi nord-est a fost apărată de două şanţuri şi un val...

Despre fortificaţiile dealului Bobâlnei

La finele lunii iunie 1437, răsculaţii, mici nobili şi ţărani, maghiari şi români, influenţaţi de idei husite, au purtat o bătălie cu trupele voievodului Transilvaniei, Ladislau Lépes.

Gelu Munteanu

O modestă fortificaţie medievală în hotarul satului Pianul de Sus (judeţul Alba)

După cercetarea arheologică a cetăţilor medievale de la limita munţilor din judeţul Sibiu, interesul studierii fortificaţiilor de frontieră din partea central-sudică a Transilvaniei s-a îndreptat spre drumul de plai al Sebeşului

Petre Beşliu Munteanu

Despre „naşterea” unui doctor în castelologie, la Universitatea din Oradea

Domnul Sorin Gabriel Ionescu este un distins profesor la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara. Apreciat de elevii săi şi, cam atât. Destul pentru un dascăl dedicat, care ştie cât poate şi până unde îl ţin puterile. Dar, Sorin Gabriel Ionescu nu s-a mulţumit doar cu atât. Probabil gândind că un doctorat îi aduce mai uşor gradul...

Indirect despre o cetate/cetăţile medievale de la Brâncoveneşti (jud. Mureş)

Este de natura evidenţei că orice pagină de istorie medievală ai dori să scrii, rescrii sau să corijezi, mai devreme ori mai târziu, te loveşti de cetăţile teritoriului. Ne-am obişnuit însă să le tratăm însă cu o superficialitate „exemplară”, ca şi când ar fi egale cu un sat cu cinci case de iobagi ori despre un semn de hotar, care are doar...

Adrian Andrei Rusu

Cetatea de dinaintea cetăţii Bran. O poveste a poveştilor

Cetatea de la Bran, devenită castel, este un obiect de poveste. Este greu de spus dacă alura lui, impresionantă în peisajul din jur, stârneşte imaginaţia plină de romantism a oamenilor sau pur şi simplu aceştia doresc să viseze şi nu aşteaptă decât un pretext....

Bogdan-Florin Popovici

Câteva observaţii privind fortificaţia bisericii evanghelice din Sebeş

În anul 2006, ca urmare a reparaţiei unui gard din zona de nord a incintei bisericii evanghelice, a fost realizată o săpătură de salvare care a surprins o parte din zidul de incintă al bisericii, în zona capelei Sf. Iacob. Rezultatele cercetării arheologice din anul 2006, deși modeste, au dus la reconsiderarea unor teorii mai vechi sau mai noi referitoare la datarea și configurația fortificației bisericii evanghelice din Sebeș.

Cristian Ioan Popa – Ovidiu Ghenescu

Cetăţile Banatului distruse de către turci la mijlocul secolului al XVI-lea. Un repertoriu habsburgic contemporan

Cu foarte puţin timp în urmă, un volum omagial, dedicat profesorului universitar István Feld a fost publicat la Budapesta. Cum titularul catedrei de arheologie medievală de la Eötvös Loránd este nu numai un castelolog de renume, dar chiar şeful asociaţiei castelologilor maghiari, nu trebuie să mire pe cineva dacă sumarul volumului este plin de studii despre cetăţi!

Albert Mártonfalvi

Informaţii despre două cetăţi medievale maramureşene

De ceva vreme, folosind din plin şansele de finanţare ale unor programe transfrontaliere, colegii medievişti maghiari, din comitatul Szabolcs-Szatmár-Bereg, au împlinit o serie de cercetări care se reflectă din plin şi asupra unei părţi din actualul teritoriu al României. Majoritatea acestor realizări, care privesc Evul Mediu, au fost semnalate.

Adrian Andrei Rusu

Românii şi cetăţile medievale din secolele XIII-XIV

Problematica pe care o avem în vedere s-a născut încă la sfârşitul secolului al XVIII-lea, prin Johann Christian Engel. Reacţia românească s-a înregistrat prin Petru Maior. La mijlocul secolului al XIX-lea au fost puse şi bazele argumentelor istoriografiei maghiare care îi vor asocia constant pe români cu cetăţile. În linii mari, faptul s-ar fi datorat urmării unei politici de colonizare...

Adrian Andrei Rusu

„Fastidioase consideraţii” despre castre, cetăţi şi slujitorii lor

În literatura istorică generalizantă şi de uz mai larg şi-a făcut simţită prezenţa un nou volum semnat de către Ioan Aurel Pop[1]. Este o altă luptă a domniei sale cu „intelectualii de elită” (ghilimele îi aparţin), care au făcut şi dres „cu scopul bine definit de a frânge orice sentiment de mândrie naţională şi de încredere în destinul propriei comunităţi”...

Adrian Andrei Rusu

Castelarea Transilvaniei în secolul al XV-lea - performanţele de cercetare actuale

În draconicul interval alocat unei comunicări făcută într-un maraton de mult şi ocazional fortificat, mi-am propus a vă reţine atenţia prin câteva pagini preliminare care privesc cetăţile Transilvaniei secolului al XV-lea, socotind că o abordare pentru o perioadă mai veche am înfăptuit-o, cu sau fără asimilarea ei de specialitate.

Adrian Andrei Rusu

Câteva informaţii despre cetăţi ardelene la Benkő József

Tipărită iniţial la 1778, lucrarea cărturarului iluminist Benkő József (1740-1812), a fost reeditată relativ recent. Ea conţine câteva informaţii despre cetăţile Transilvaniei care, pe câte eu o ştiu, nu au fost valorificate. Aici redau, foarte pe scurt, ceea ce am crezut că merită a fi rezumat.

Zápki Margot

Cetatea Oradea până în secolul al XVI-lea

Cercetarea arheologică întreprinsă la cetate a acoperit mai întâi un segment relativ scurt al vechiului perimetrului, aflat în dreptul vechiului palat episcopal (sud–sud-est). După un ritm relativ constant de cercetare sistematică, derulată între anii 1990-2002, a urmat o altă abordare, pentru informarea de proiectare, care s-a datat în anul 2007. În anul din urmă s-au făcut doar sondaje care...

Adrian Andrei Rusu

Cetatea Suceava. Reluări de interpretări şi „legende”, analize noi (1-2)

1. Primele cetăţi de la Suceava – oraşul îndoielnic. Cu câtva timp în urmă, am avut prilejul de a publica câteva pagini privitoare la geneza cetăţilor medievale din România. Intenţia mea nu a ocolit nici Moldova.

Adrian Andrei Rusu

Descrierea cetăţii Făgăraşului în două manuscrise din secolul al XVIII-lea

În patrimoniul Arhivelor Statului din Cluj-Napoca se păstrează un bogat fond de conscripţii urbariale. O parte din acestea cuprind materiale cu referinţă la Ţara Făgăraşului, unitate administrativă bine definită pe eşichierul economic şi politic al Transilvaniei medievale.

Nicolae Sabău

Consideraţii privind datarea cetăţii de la Laz (com. Săsciori, jud. Alba)

La sud-est de satul Laz (com. Săsciori, jud. Alba), pe partea dreaptă a văii Sebeşului, se află o cetate de formă elipsoidală, fără ziduri de piatră, înconjurată de un şanţ cu val exterior, ale cărei rosturi sunt încă departe de a fi elucidate.

Ovidiu Ghenescu

Fortificaţiile medievale de la Tălmăcel şi Avrig-Racoviţa (jud. Sibiu)

Cu toate dificultăţile de finanţare, în ultimi ani am identificat şi cercetat în judeţul Sibiu o fortificaţie medievală în vatra satului Tălmăcel şi o alta în hotarul localităţilor Avrig şi Racoviţa, fortificaţii aflate în legătură cu sistemul defensiv sud-transilvănean din Evul Mediu. Relaţiile fortificaţiilor cu mediul geografic şi comunităţile umane din zonă sunt esenţiale pentru dezvoltarea analizei istorice. 

Petre Beşliu Munteanu

1211-2011. Cetăţile cavalerilor teutoni în Transilvania

Pentru istoria primei jumătăţi a secolului al XIII-lea transilvan probabil că nu există un subiect politic mai disputat decât cel al prezenţei teutone în Ţara Bârsei. În acelaşi timp, fenomen de istorie universală, el a inspirat o mulţime de mânuitori de pene străduitoare, printre altele, să dezlege şi taina fortificaţiilor care au însoţit şi susţinut scurtul periplu al cavalerilor germani la fruntariile sud-estice ale regatului maghiar.

Adrian Andrei Rusu

Micro-reţeaua rutieră a cetăţii Râşnovului (judeţul Braşov)

Căile de comunicaţie medievale şi premoderne ale Transilvaniei, reprezintă o tematică de cercetare, ţinând de domeniul geografiei istorice şi arheologiei peisajului, deloc spectaculoasă şi dificil de abordat doar din perspectiva anumitor categorii de surse existente, cum a fost cel mai adesea...

Oana Toda

Fragmente de oale, căni şi cărămizi din cetatea de la Sibiel (judeţul Sibiu)

În anul 1888 au fost inventariate în registrele Muzeului Brukenthal cu numerele 13.806-13.809 fragmente de vase din ceramică, de cărămizi, un fragment de tencuială şi 30 de obiecte din fier provenind de la cetatea de la Sibiel. Numele donatorului era H. Müller. Aceeaşi persoană semna în 1889 cu iniţialele H. M. două notiţe despre cetatea de la Sibiel şi comoara din cetatea de acolo...

Petre Beşliu Munteanu

Câteva observaţii cu privire la poziţia şi rolul fortificaţiilor de la Slon, judeţul Prahova

În literatura de specialitate problema existenţei sau nu a unor centre de putere în mileniul I p. Chr. la Dunărea de Jos a cunoscut abordări foarte diferite în funcţie de o multitudine de factori externi mediului ştiinţific sau a unor percepţii subiective legate de stadiul cunoaşterii şi de apartenenţa la o anumită „şcoală” arheologică sau istorică....

Bogdan Ciupercă

Terdik Szilveszter,  Construcţiile lui Károlyi Sándor în cetatea Ardudului (în limba maghiară; publicat cu acordul autorului; format pdf)

Scurte opinii pentru revitalizarea cetăţii de la Bologa (jud. Cluj)

Satul Bologa din judeţul Cluj este situat la poalele nord-estice ale Munţilor Bihorului. Deja analiza toponimului maghiar – Sebesvár – ne dezvăluie existenţa unei cetăţi (vár), care se afla în apropierea râului Crişul Repede (Sebes Kőrös). De fapt, cetatea Bologa se înalţă pe un deal la stânga râului...

Eke Zsusanna 

Piese arheologice întâmplătoare, din cetatea Bran

Prin invitaţia amabilă a domnului Berndt Wagner, am vizitat colecţia muzeală a bisericii evanghelice din Hălchiu (jud. Braşov). Printre exponatele adunate acolo mi-a atras atenţia un grup de trei piese...

Adrian Andrei Rusu

Cetăţile Transilvaniei pe harta lui Honterus (Basel, 1532)

Este lucru cunoscut că nu suntem răsfăţaţi cu imaginile vechi care să înfăţişeze cetăţile din teritoriile noastre. Tot ceea ce s-a putut grupa prin eforturile celor de la site-ul cetăţilor sunt de fapt imagini de cetăţi ideale. Altfel spus, ele pot fi cetăţi de oriunde şi din vremuri destul de imprecise. Sunt mai ales „cetăţi-decoruri”.

Gelu Munteanu

Observaţii pe marginea complexului ecleziastic de la Hunedoara - Castelul Corvinilor

Lucrările de restaurare ce se desfăşoară în Castelul Corvinilor din Hunedoara au determinat executarea unor săpături arheologice preventive şi în incinta complexului religios, unul dintre scopurile declarative ale proiectului fiind acela de refuncţionalizare a acestuia. În cazul de faţă ne vom referi doar la ansamblul religios, plasat în partea de nord-est a castelului, ansamblu compus din...

Cristian C. Roman, Sorin Tincu

Turnul-bucătărie de la Racoş (jud. Braşov)

Ca o componentă arhitectonică anume din întregul unei cetăţi, bucătăria s-a detaşat tardiv. La începuturile lor, cetăţile au dispus de încăperi modeste, situate în vecinătatea ori la interiorul palatelor. Abia din secolul al XV-lea, se poate recunoaşte detaşarea bucătăriei.

Adrian Andrei Rusu – Liviu Dumitraşcu

„Gura de păcură” – o suspectă componentă de fortificaţie

De bune decenii, istoriografia castelologică din România utilizează un termen peste care ne aplecăm aici. Pentru demaraj, să alegem un citat, nu tocmai la întâmplare: „Constatăm că încă la unele donjoane din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea s-a folosit sistemul de flancare verticală cu ajutorul galeriilor

Adrian Andrei Rusu

Despre locul bătăliei de la 9-12 noiembrie 1330

Într-o cruciadă care l-a purtat de la Arefu, la Făgăraş spre a-şi afla limanul în Studia Varia in honorem Professoris Ştefan Ştefănescu octogenarii, domnul Alexandru Madgearu combate în articolul său Castrum Argyas: Poenari sau Curtea de Argeş?[1] întreaga desfăşurare a campaniei oastei...

Sergiu Iosipescu

Identitate şi orizonturi de aşteptare pentru Cetatea Argeşului

Că una dintre primele capitale ale Ţării Româneşti are mari probleme în a fi reconstituită ori doar înţeleasă corect, este un lucru ştiut. Interesul pentru subiect este redeşteptat periodic, pe măsura în care alţi istorici găsesc că treaba este într-adevăr importantă şi nu poate fi lăsată cu atât de multe semne de întrebare pe câte există la această oră. Aşa s-a petrecut recent cu...

Adrian Andrei Rusu

Castrum Argyas: Poenari sau Curtea de Argeş ?

Prin studiul comparativ al „Cronicii Pictate de la Viena” şi al documentelor în care sunt menţionaţi participanţi la conflict s-a putut stabili că în cursul campaniei contra lui Basarab I,  oastea regelui Ungariei Carol Robert s-a instalat în faţa reşedinţei voievodului român, fără a o ocupa. Armata fiind înfometată, regele Ungariei a fost nevoit să...

Alexandru Madgearu

Uşi care nu duc nicăieri, console stinghere, spaţii foarte strâmte. (Amintiri despre igiena din cetăţi), Adrian Andrei Rusu

Stăpâni de inele, în şi pe lângă cetăţi.John Ronald Reutel Tolkien în viziuni vechi şi noi.Românii şi poveştile lor cu cetăţi anodine, Richard Preznicevski

Valuri romane şi nu prea. Noi afirmaţii despre valurile din Banat, Pavel Işalniţa  

Provincia-cetate Transilvania. În căutarea originii metaforei, Gelu Munteanu

Ladislau Kán şi cetatea Devei. Afirmarea unei reşedinţe voievodale, Tudor Sălăgean

Ghiulele în ziduri

Donjonul medieval de la Timişoara, Kopeczny Zsuzsanna

Cum s-au născut bisericile fortificate din Transilvania, Adrian Andrei Rusu

Propunerile taberei de castelologie (6 - 19 iulie 2009) pentru cetatea Râşnov

Observaţii despre construcţiile efectuate în cetatea Râşnov între anii 2002 - 2007, Soós Zoltán

Impresii pe marginea cetăţii de la Râşnov, Radu Lupescu

Tipologizarea fortificaţiilor medievale

Despre castelologie, Adrian Andrei Rusu

Jocul cu numele cetăţilor medievale, Adrian Andrei Rusu

Cetăţi împădurite Adrian Andrei Rusu