Ciclul „Primarii și cetățile lor”

Gilău (jud. Cluj)

 


 

Unii îi spun „Sinaia Clujului”. Are și „Peleșul” ei. Eu nu povestesc aici istorii, așa că vă informați acolo unde trebuie.

Iată opiniile împărtășite de un călător muiat în ceva istorie (http://www.emaramures.ro/Stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=19919): „îndărătul unui gard împrejmuitor și a unei trainice porți verzi din oțel înlănțuită și închisă cu lacăt, remarc o parte din ceea ce până relativ curând fusese o unitate școlară, anterior castel baroc și mult mai demult o medievală cetate”. „Tentativa mea de-a afla cum se poate accede totuși în istoricul sit eșuează lamentabil”. Omul nostru se orientează și întreabă un taximetrist, unde o fi castrul roman (mai aproape, poate de inimi de patrioți români)? Dar, vax! Atunci „subit dezamăgit de stupida realitate care face ca multe din valorile patrimoniale istoric-culturale românești să le fie refuzate fraierilor turiști revoltător de curioși și dornici să-și completeze cultura generală.”

Să vă lămurim noi: castrul căutat a fost în parte încălărat de cetatea medievală. Deci, dacă ați fi reușit să treceți de gardul cu lacăt, poate că ați mai fi distins ceva la firul ierbii.

Ca să ști ceva despre soarta locului, te poți informa citind (http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=1342, autor Alin Golban). Afli întâi că se poate (teoretic) intra pe la „719 de pe strada Principală”. Te întâmpină îns㠄un pitbull legat cu un lanț subțire de castel și de alți patru câini corciți, lăsați liberi în zonă”. Și aflăm și cheia oficială a stărilor: „Problema este că procesul de revendicare a blocat orice investiție în reabilitarea monumentului istoric”. Aceasta este marea „tain㔠pentru care monumentul istoric este după perdea.

Cu toate acestea, ambiția căutătorilor de istorie română străveche poate palpita: „cetatea de la Gilău era chiar vestita cetate de pe Someș a lui Gelu, primul conducător român atestat documentar din zona Transilvaniei”, dar și febrilitatea de îmbogățire a amărâților loviți de criză economică perpetuă: „Legendele din zonă spun că acolo și-ar fi găsit Gelu sfârșitul, dar și că ar fi ascuns comori. Bătrânii povestesc că "în cetatea Someșului există un ciubăr plin cu aur a lui Jelu" sau că "mai mulți copii din Someșul Rece, umblând cu oile pe Cetatea Someșului, au găsit blide de aur" (http://old.clujeanul.ro/articol/ziar/cluj/legende-din-cetccile-clujului/17708/0).

Tragem concluzia că avem o percepție particulară locală, care se îndreaptă către personalitatea monumentală denumit㠄Jelu”, decât către vreo cetate. Sigur că este mai ușor, din moment ce în Primărie, „Jelu” este vizibil în bust (a se compara pentru autenticitate, cu „Jelu” statuar de la Dăbâca), iar tineretul ajunge la Liceul Teoretic „Gelu Voievod”. Doar urbea are 8.000 de locuitori.

Cam amestecate informații istorice aflați la http://raadpp.ro/site/?p=64

Domnul primar se mândrește cu multe („Primarul Dumitru Sfârlea se laudă cu o vechime de 12 ani în fruntea comunei și numeroase realizări” cf. http://www.gazetadecluj.ro/citeste/1669-gilau-comuna-lui-%E2%80%9Cunu-mie-unu-tie-%E2%80%9D , doar despre monumentele sale istorice nu are de suflat nici cel mai anost cuvințel (http://www.ziarulfaclia.ro/Ing-Dumitru-SFIRLEA-primar-al-comunei-Gilau-DIN-FONDURI-EUROPENE-GILAUL-DEVINE-IN-SCURT-TIMP-O-COMUNA-EUROPEANA-+5790). În 2003 spunea doar că: „și pe mine mă doare că rămâne în paragină acolo și e un loc deosebit ce poate fi valorificat, mi-a spus că i-a cerut (revendicatorului – n. red.) filiația, să-și dovedească calitatea de moștenitor”.

Monumentul revine în atenție în 28 iunie 2008 (http://www.realitatea.net/castelul-din-gilau--cluj--este-in-paragina_306196.html). Procesul nu era finalizat. Estimare ante-criză: „Castelul din Gilău are peste 30 de camere și un parc de aproape 150 de mii de metri pătrați. Valoarea lui pe piața imobiliară depășește 5 milioane de euro”. Pentru că, așa este cu proprietatea la noi: dacă a fost colectiv-comunistă, de ce s-o dăm din mâini altfel decât în ruină! Un comentator mușcă: „pe lângă faptul că, castelul [sic!] este în paragină, o parte a terenului de lângă DN 1 a fost „expropriat” de către consiliul local cu bunăvoința primarului Sfârlea. A se vedea paragina anexelor, unde în prezent se găzduiesc o stație de reparații pompe injecție, și un service privat, un centru zonal medico veterinar”. Să se „bucure” de avere „capitaliștii ăștia nenorociți”!

Credeați că asta ar fi totul? Nu, vă înșelați. În buna și solida tradiție culturală milenară, între 14-16 septembrie 2007, în parcul castelului s-a derulat „Campionatul internațional de gătit în aer liber” (să plângi de duioșie, iată cine îl popularizează: http://www.romanianmonasteries.org). Adică s-a făcut un turnir mondial între mânuitorul de furculiță pentru „barbecue” și țepușarul de mici româno-bulgaro-turco-orientali. Nu știm cine a obținut „grătarul de fontă inoxidabil㔠sau „umbrela protectoare de grătar plouat”. Poate Bela al XXV-lea din Beijing (de fapt era Bella Italia).

Gata, caz închis. Oare?

 
Bürgermeșterul

Back