Impresii pe marginea cetății de la Râșnov

 


 

Situată pe un traseu marcat de monumentele celebre de la Brașov și Bran, cetatea de la Râșnov se impune ca un al treilea reper turistic prin amploarea și structura s-a complexă. Este un monument supus în prezent unui proces de definire a identității atât în raport cu comunitatea locală, cât și față de provocarea managerială a cetății Bran.

Orașul Râșnov se află de câțiva ani într-un avânt economic ușor vizibil, iar această bunăstare i-a determinat pe localnici să privească cu mai mare atenție în jur, printre altele și asupra cetății, care ar putea aduce multe beneficii comunității locale. Colaborarea cu un investitor străin, capabil să scoată cetatea din anonimat a fost primul pas privind reabilitarea fortificației. Mirajul investitorului străin a fost însă de scurtă durată. După satisfacerea unor cerințe minime de a pune stăpânire pe cetate – de ex. săpături arheologice parțiale – noul proprietar a trecut la transformarea cetății după bunul său plac, compromițând definitiv un monument medieval extrem de valoros. Intervențiile patronate de el au lăsat urme adânci în fizionomia monumentului, vizibile pe tot parcursul traseelor din cetate. Astfel, zidul de incintă a fost supraînălțat pe anumite tronsoane se pare pentru a bloca priveliștea spre exterior al turiștilor, și a-i forța astfel să viziteze interiorul cetății. De altfel zidul de incintă ridică serioase probleme de rezistență în mai multe locuri în condițiile în care valul de pământ pe care este așezat a fost înlăturat până la fundația zidului. Această situație poate fi remarcată pe latura de sud a cetății unde investitorul a amenajat o parcare extinsă foarte aproape de zid.

În interiorul cetății au fost ridicate chiar și ziduri artificiale, fără antecedente, care compromit valoarea de document istoric al monumentului. Tot aici se observă un interes constant al investitorului pentru obținerea unor terase drepte pe o suprafață cât mai mare în vederea amenajării unor corturi. Acest lucru se poate observa în special în cetatea de jos, unde terasele au fost realizate prin distrugerea unor situri arheologice. Aceste lucrări nu au fost supravegheate de un arheolog de specialitate.

Interiorul cetății este populat de mai multe șiruri de case mici care mărginesc niște ulițe înguste. Majoritatea căsuțelor, în special în zona centrală a cetății, abia s-au păstrat. Aceste ruine au devenit o pradă ușoară pentru investitor, care fără elemente de reper sigure a început reconstrucția caselor conform unor interese de amenajare moderne. În acest caz evident trebuie gândită o formulă de compromis care să nu modifice părțile originale existente, iar reconstrucția să se facă prin utilizarea unor structuri și elemente arhitectonice documentate în alte construcții medievale. Un bun exemplu ar putea oferi ulițele comerciale din cetatea de la Praga unde s-au păstrat o serie de căsuțe asemănătoare celor de la Râșnov, și în care astăzi sunt amenajate dughene.

În viitor se impune și stabilirea unui traseu prin cetate care să înlesnească circulația în special în zona intrării. Cu această ocazie se impune și mutarea WC-ului public din fața turnului de poartă al Cetății de Jos, mai ales în condițiile în care turnul de poartă ar putea fi inclus în noul traseu turistic.

Prin analiza situației existente se poate observa în primul rând o lipsă de respect pentru aspectul medieval original al cetății. În prezent nu se pot delimita care sunt părțile originale ale monumentului și de unde pornesc adăugirile moderne. Se pare că s-a încercat mai degrabă crearea unei cetăți artificiale, care să corespundă cerințelor turistice și aproape deloc principiilor de restaurare moderne.

Cetatea de la Râșnov a fost de-a lungul secolelor o fortificație a comunității locale. Ar fi păcat să se rupă această relație, și să ajungă în proprietate privată, mai ales că în prezent există un real interes din partea orașului de a întreține și a îngriji cetatea.

 

Lect. univ. dr. Radu Lupescu

Universitatea Sapientia Cluj-Napoca

 

Back