Cetăți medievale din județul Cluj – cu istorii și date în voia ignoranței, pentru poporul obișnuit să înghită orice

 

 


 

 

 

Site-ul acesta a atras atenția asupra calității submediocre prin care se pretinde că s-ar promova turismul la monumentele istorice. O serie de iresponsabili, care refuză să se semneze, împrăștie cu deplină inconștiență informații preluate din alte părți, pe care nu se străduie să le corijeze nici măcar din punctul de vedere al corectitudinii limbii române.

Cine or fi acești „binevoitori” în a culturaliza sau a atrage pe naivi pe coclauri de care n-au habar? Am putea scrie doar că trebuie să fie vorba doar despre simplii mânuitori de texte și „poze” care dețin oarecare abilități în a face programe. De foarte multe ori nici măcar nu o fac pentru a câștiga un ban cinstit, ci doar ca să se afle în treabă, în lipsa altor distracții ori lecturi.

Iată ce bazaconii se pot vedea pe lista de pagini pe care o voi cita mai jos.

 

1. „Cetatea Bedeciu, județul Cluj, este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Ruinele cetății medievale fortificate se găsesc în punctul “Cetate” din localitatea Bedeciu.”

 

P. M.: Sfatul nostru ar fi acela de a nu se căuta acea cetate. Presupunând că a-ți da de ea, într-un fel oarecare, nu vedeți nimic. Nici vorbă de o cetate fortificată sau nefortificată. Cine scrie o astfel de oroare, demonstrează transparent că habar nu are ce este aceea o cetate.

 

2. „Cetatea Bicălatu, județul Cluj, este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Ruinele cetății medievale fortificate se găsesc în punctul “Cetatea Lupilor”.

 

P. M.: La fel de „corectă”, „complet㔠și „relevantă”, ca și cea precedentă. Toate observațiile anterioare sunt valabile.

 

3. „Cetatea Fetei (Cetatea Florești) a fost o cetate construită în apropiere de localitatea Florești, lângă municipiul Cluj-Napoca.

Cetatea a fost construită de către episcopii Transilvaniei în anul 1241, drept punct de pază și observație în fața invaziilor tătarilor. Cetatea a fost dărâmată în 1437, în perioada răscoalei țărănești de la Bobâlna. În clipa de față mai există doar o serie de ruine și o gaură de puț din care pornește un tunel subteran, blocat la câțiva metri de o poartă din fier. Conform unei legende locale, din acel loc ar porni un tunel care leagă cetatea de biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Acest fapt nu a fost însă confirmat de arheologi. Tunelul este astazi blocat de aluviuni (nisip și crengi) aduse de ploaie.

Numele cetății provine dintr-o legendă locală: se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a fost prinsă de tătari și în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat. În amintirea sa cetatea a fost denumită Cetatea Fetei.”

 

P. M.: În coasta marelui centru științific al Clujului, se aruncă în populație cu un șir întreg de prostii. Cum poate cineva să construiască vreo cetate în chiar anul invaziei de la 1241, ca să se apere de ea? Greu de știut, dar cel mai probabil ar fi fost pur și simplu imposibil. O cetate nu se clădea de la o săptămână la alta. În logica cretină a celui care produce textul, episcopii au aflat că vin tătarii și imediat au și pus de-o cetate! Nu să se apere, ci doar să păzeasc㠖 nu știm pe cine, și să observe – probabil cum definează tătarii pe valea Someșului.

„Puțul” de care se scrie este în vârful uneia dintre cele mai înalte culmi de dealuri din peisaj. Cine își poate imagina că un idiot poate face acolo o asemenea instalație, este la fel de dotat ca și cel care servește povestea. Legătura cu biserica Sf. Mihail din inima orașului Cluj este tot atât de fantezistă ca și cea care ar lega astăzi aeroportul din Cluj-Someșeni, de primăria municipiului. „Gaura” dată drept intrare în tunel este rezultatul pur al scormonelilor căutătorilor de comori necenzurați nici în ziua de astăzi. Iar a discuta despre „aluviuni” pe vârf de deal, este iarăși un atentat la vocabularul limbii române.

 

3. „Cetatea din comuna Moldovenești, județul Cluj (cunoscută și sub numele – impropriu – de „Cetatea Turzii”) este una din cele mai vechi amenajări fortificate din Transilvania medievală (sec. XI-XIII).

Cetatea a fost construită pe locul unui vechi castru roman de apărare a drumului de transport al aurului exploatat în Munții Apuseni (Roșia Montană etc).

A aparținut inițial populației românești, devenită apoi cetate regală maghiară. Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075.

În prima ei formă era constituită dintr-un val de pământ înconjurat de un șanț, ulterior (în secolul XII) a fost întărită cu ziduri de piatră.

A fost definitiv abandonată în partea a doua a secolului XIII, din cauza masivelor distrugeri provocate de invaziile tătare (mongole) din anii 1241 și 1285.

Puținele rămășițe ale fortăreței (cu dimensiunea de 190 x 100 m) se mai pot vedea și azi. Pe partea de sud se vede un șanț, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.”

 

P. M.: Nici o legătură nu este între vreun castru roman și cetatea despre care ar fi aici vorbire. Toate aserțiunile legate de populația românească și atestare sunt false. Nici tătarii nu sunt vinovați pentru dispariția ei.

Nu căutați „rămășițele” pentru că nu le vedeți! A fost demolată de săteni, după ce o făcuseră înainte nobilii locului, pentru construcții de noi rezidențe.

„Frumusețea” textului este remarcabilă: fiecare frază are câte un alineat!

 

Pentru conformitatea textelor gunoielnice, a se vedea:

http://www.informatiipublice.ro/turism/cluj-turism/imprejurimi-cluj/  cu sursele indicate: www.ro.wikipedia.org, www.carpati.org, www.cluj.insse.ro, www.primariaclujnapoca.ro

 

A comentat:

            Petru Modrogan

 

Back