Despre leagănul
Himfieștilor bănățeni: cetatea Döbrönte (com. Veszprém)
Cu puțin timp în urmă, o tânără cercetătoare maghiară, pe
numele ei Renáta Kupovics, ne-a pus la dispoziție o sinteză
privind baza de plecare a familiei care, în a doua jumătate
a secolului al XIV-lea, a făcut politici mari în Banatul
românesc, oferind izvoare esențiale care i-au scos din
anonimat pe românii de acolo...
Kacsói Bálint
Aproape întâmplător,
despre fortificații.
A XV-a Conferință
internațională științifică de teoria și practica
reabilitării patrimoniului construit Tușnad: Fortificații
din nou în folosință
Încă nu s-au stins ecourile unei manifestări internaționale
care s-a derulat cu țintă către fortificații (către finele
lunii mai 2011).
Bine
înșurubată în câștigarea de programe și granturi,
Transilvania Trust a profitat din plin de oportunitatea pe
care ICOMOS o căuta pentru nou instituitul său sertar care
se numește ICOFORT. De ce nu în România? au spus baștanii...
Mirela Strătulescu, Albert Mártonfalvi
Tunele la cetăți o
explicație prozaică posibilă
Fascinația populară și, în general, a celor care nu prea
știu ce să facă cu o cetate, produce și întreține, de
obicei copios, o gamă restrânsă de explicații pentru o
folosință ciudată.
Mirela Strătulescu
Cetatea Câlnicului
săpată de Radu R. Heitel
Deunăzi se derulau mari discuții despre biserica Radu R.
Heitel și biserica Daniela Marcu-Istrate de la Alba
Iulia.
Pentru a vedea prestația celui dintâi, vă invităm să
lecturați un original de Raport, pe care fostul angajat al
Direcției Monumentelor Istorice din București, îl oferea în
anul 1964, drept rezultat și motivație al prestației sale
din teren, la cetatea Câlnicului...
Cetăți
medievale din județul Cluj cu istorii și date în voia
ignoranței, pentru poporul obișnuit să înghită orice
Site-ul acesta a atras atenția asupra calității submediocre
prin care se pretinde că s-ar promova turismul la
monumentele istorice. O serie de iresponsabili, care refuză
să se semneze, împrăștie cu deplină inconștiență informații
preluate din alte părți, pe care nu se străduie să le
corijeze nici măcat din punctul de vedere al corectitudinii
limbii române...
Petru Modrogan
La luptă
- în cetate!
Redeschiderea cetății din Râșnov (august 2010) a fost
acompaniată de un șir de evenimente. Parcă răzbunându-se pe
cât a stat închisă, și-a arătat din plin posibilitățile și,
mai ales, puterea oamenilor care o stăpânesc acum. Tot
pentru a călca memoria rușinoasă a trecutelor timpuri
italiene, o mare de turiști au putut, în sfârșit pricepe,
ce se poate face cu și într-o cetate.
Lucian
Stamate
Rupea: o cetate ce
merită reabilitată
Atestată
documentar încă din anul 1324, în timpul domniei angevinului
Carol Robert în Ungaria (același cu cel învins de Basarab I
al Țării Românești la celebra Posada, șase ani mai
târziu), cetatea Rupei este victimă, la fel ca și celelalte
surori mai mult sau mai puțin teutonice ale sale din
sud-estul Transilvaniei la caracterizarea drept cetate
țărănească, loc de refugiu din fața...
Diana
Prisăcaru
[Eseu despre cetate]
[
]
Sunt un profan. Istoria mi-a plăcut, dar nu atât de mult ca
să fac din ea o meserie; nici măcar o pasiune de fan. Îmi
place să mă preumblu, să văd și să cuget la ceea ce văd.
Așa m-am tot izbit de cetăți. Cum nu sunt berbec de spart
ziduri, fac ceea ce pot ca intelectual modest, adică să
scriu despre ce gândesc. Poate la fel de modest
Vreau să vă trimit câteva fraze. De vă vor place, le
folosiți, de nu, va fi la fel de bine...
Propuneri de
cercetare arheologică
în vederea reabilitării și refuncționalizării castelului
Haller din Coplean
Așezare geografică.
Satul Coplean, în care se mai vede astăzi ruina unuia dintre
cele mai frumoase castele rococo din Transilvania (fig.
1), se află pe malul drept al Someșului, la cca. 8,8
km nord-vest de orașul Dej, pe drumul național ce leagă
Cluj-Napoca de Baia Mare...
Iza Maria Oană
Despre posibila conservare a
ruinelor castelului Bethlen din Boiu (jud. Mureș)
Satul
Boiu este situată pe partea stângă a râului Târnava-Mare, la
3 km de comuna Albești și la 7 km de orașul Sighișoara, spre
Est. În secolul al XVI-lea, pământurile de la Boiu se aflau
în stăpânirea familiei Bethlen, din ramura Balázs (+ 1536),
familie care avea numeroase castele și conace pe teritoriul
Transilvaniei. Printre ele ar fi castelele din Criș,
Beclean, Sânmiclăus și Racoș. Azi castelul din Boiu este...
Palló
Zoltán
De la
estetică la management
Frumusețea
acestei lumi se reflectă nu numai în manifestările originale
ale naturii, ci și în faptele și lucrurile create de noi,
oamenii, de-a lungul timpului, din zorii copilăriei
noastre și până azi. Acestea sunt prezente la tot pasul, dar
din păcate omul zilelor noastre suferă de o boală cronică:
ignoranța, care-i întunecă vederea, atrofiindu-i acel simț
al frumosului tradus prin bunul simț.
Sebastian
David
Străjer la cetate
Nicolae
Ruse este râșnovean. Lumea cea nouă l-a adus la cetatea
Râșnovului, unde a devenit unul dintre străjerii ei.
Oficiali. A purtat cu pasiune uniforma dată de primărie, s-a
legat sufletește de locul său de muncă, de misiunea pe care
o avea de îndeplinit.
Medievistica
Vechi paznici
de cetăți
Ca să ajungi astăzi la o cetate, mai întâi trebuie să o
vezi. Pentru că nu este marcată decât rar ori prost. Și
vegetația, și lipsa de indicatoare, apără monumentul
de turiști de duminică sau de mișcători de aer liber
înzestrați cu pungi cu cipsuri și bidonașe de bere. Dacă mai
dai de vreo cetate cu
...
Mirela Strătulescu
De la începutul anului 2009, cetatea Neamțului a dobândit o
înfățișare estetizată. La începutul lui iulie, s-a vernisat
interiorul reamenajat. Vizitatori sau simpli privitori pot
mărturisi că se simt ceva mai bine decât în vechiul
aranjament. Contând pe amplasament și o zestre arhitectonică
serioasă, nici nu ar fi mult de intervenit pentru a obține...
Adrian Andrei Rusu
Cetatea
Bucureștilor (observații la 550 de
ani de la prima ei pomenire)
Motto:
îi mulțumim lui Dumnezeu Atotputernicul că nu avem în țară
cetăți, niciun dușman nu le poate înfrânge.
(Vornicul
Preda Brâncoveanu către Paul de Alep)
Motto-ul care deschide
aceste paragrafe pare a fi perfect pentru mentalitatea
românească minimalistă. Ar suna mai general în felul
următor: ce bine că nu avem cutare lucru, ca să nu vină
străinul să ni-l ducă! Absurdul ar putea merge până acolo
încât ar fi trebuit să ne dorim fierbinte să deținem numai
șorturi și colibe din frunze, în așa fel încât urâtul de
asupritor să n-aibă ce ispiti.
Adrian
Andrei Rusu
Vajdahunyad
vára a Hunyadiak korában
[Cetatea Hunedoara în vremurile Hunedoreștilor]
Vajdahunyad vára filigrán architektúrájával mint
ereklyetartó emelkedik a vaskohászati kombinát által igen
megviselt város fölé. A gyár szürke tömegéből hirtelen
kimagasló vár örömmel és csodálattal tölti el látogatóját,
aki e monumentális építmény minden zugát, és a benne
lezajlott események kavalkádját örökre magába zárja...
Lupescu
Radu
Incinta
Goliei. Observații
Până la
înălțarea Palatului Culturii, la începutul secolului XX,
unul din simbolurile Iașilor a fost turnul de intrare în
mănăstirea Goliei. Zidul de incintă a intrat și el în
limbajul curent al ieșenilor, servind și astăzi drept termen
de comparație pentru lucruri ieșite din comun ca mărime. În
ciuda acestui fapt, ambele obiective au autori/ctitori
necunoscuți...
Dan
Floareș
Cetatea
Alba Iulia din nou restituită
Cetatea de la Alba Iulia reflectă din plin felul șchiop în
care unul dintre cele mai importante monumente istorice ale
României a fost cercetat și înfățișat istoriografic...
Adrian
Andrei Rusu
Fortificațiile Sebeșului medieval,
Mihaela Sanda Salontai
Cetatea de Baltă (jud. Alba) (documente fotografice și
mărturii arheologice deficitare pentru cunoașterea
obiectivului),
Adrian Andrei Rusu
Câteva îndreptări referitoare la cetatea medievală de la
Ciceu (jud. Bistrița-Năsăud), Vasile Mizgan
|