ÎNTRE ZIDURI

 

 

 

 

 

Despre „leagănul” Himfieștilor bănățeni: cetatea Döbrönte (com. Veszprém)

 

Cu puțin timp în urmă, o tânără cercetătoare maghiară, pe numele ei Renáta Kupovics, ne-a pus la dispoziție o sinteză privind baza de plecare a familiei care, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a făcut politici mari în Banatul românesc, oferind izvoare esențiale care i-au scos din anonimat pe românii de acolo...

Kacsói Bálint

 


 

 

 

Aproape întâmplător, despre fortificații.

A XV-a Conferință internațională științifică de teoria și practica reabilitării patrimoniului construit Tușnad: „Fortificații din nou în folosință”

 

Încă nu s-au stins ecourile unei manifestări internaționale care s-a derulat cu țintă către fortificații (către finele lunii mai 2011). Bine înșurubată în câștigarea de programe și granturi, „Transilvania Trust” a profitat din plin de oportunitatea pe care ICOMOS o căuta pentru nou instituitul său sertar care se numește ICOFORT. De ce nu în România? au spus baștanii...

Mirela Strătulescu, Albert Mártonfalvi

 

 


 

 

Tunele la cetăți – o explicație prozaică posibilă

 

Fascinația populară și, în general, a celor care nu prea știu ce s㠄fac㔠cu o cetate, produce și întreține, de obicei copios, o gamă restrânsă de explicații pentru o folosință ciudată.

Mirela Strătulescu  

 

 


 

 

Cetatea Câlnicului săpată de Radu R. Heitel

 

Deunăzi se derulau mari discuții despre „biserica Radu R. Heitel” și „biserica Daniela Marcu-Istrate” de la Alba Iulia.

Pentru a vedea prestația celui dintâi, vă invităm să lecturați un original de Raport, pe care fostul angajat al Direcției Monumentelor Istorice din București, îl oferea în anul 1964, drept rezultat și motivație al prestației sale din teren, la cetatea Câlnicului...

 


 

 

 

Cetăți medievale din județul Cluj – cu istorii și date în voia ignoranței, pentru poporul obișnuit să înghită orice

 

Site-ul acesta a atras atenția asupra calității submediocre prin care se pretinde că s-ar promova turismul la monumentele istorice. O serie de iresponsabili, care refuză să se semneze, împrăștie cu deplină inconștiență informații preluate din alte părți, pe care nu se străduie să le corijeze nici măcat din punctul de vedere al corectitudinii limbii române...

 

Petru Modrogan

 

 


 

 

 

La luptă - în cetate!

 

Redeschiderea cetății din Râșnov (august 2010) a fost acompaniată de un șir de evenimente. Parcă răzbunându-se pe cât a stat închisă, și-a arătat din plin posibilitățile și, mai ales, puterea oamenilor care o stăpânesc acum. Tot pentru a călca memoria rușinoasă a trecutelor timpuri „italiene”, o mare de turiști au putut, în sfârșit pricepe, ce se poate face cu și într-o cetate.

Lucian Stamate

 

 


 

 

Rupea: o cetate ce merit㠄reabilitată”

 

Atestată documentar încă din anul 1324, în timpul domniei angevinului Carol Robert în Ungaria (același cu cel învins de Basarab I al „Țării Românești” la celebra „Posada”, șase ani mai târziu), cetatea Rupei este victimă, la fel ca și celelalte surori mai mult sau mai puțin teutonice ale sale din sud-estul Transilvaniei la caracterizarea drept „cetate țărănească”, loc de refugiu din fața...

 

Diana Prisăcaru

 

 


 

 

 

[Eseu despre cetate]

 

[…]

Sunt un profan. Istoria mi-a plăcut, dar nu atât de mult ca să fac din ea o meserie; nici măcar o pasiune de fan. Îmi place să mă preumblu, să văd și s㠄cuget” la ceea ce văd. Așa m-am tot izbit de cetăți. Cum nu sunt berbec de spart ziduri, fac ceea ce pot ca intelectual modest, adică să scriu despre ce gândesc. Poate la fel de modest…

Vreau să vă trimit câteva fraze. De vă vor place, le folosiți, de nu, va fi la fel de bine...

 

 


 

 

 

Propuneri de cercetare arheologică în vederea reabilitării și refuncționalizării castelului Haller din Coplean

 

Așezare geografică. Satul Coplean, în care se mai vede astăzi ruina unuia dintre cele mai frumoase castele rococo din Transilvania (fig. 1), se află pe malul drept al Someșului, la cca. 8,8 km nord-vest de orașul Dej, pe drumul național ce leagă Cluj-Napoca de Baia Mare...

Iza Maria Oană

 

 


 

 

 

Despre posibila conservare a ruinelor castelului Bethlen din Boiu (jud. Mureș)

 

Satul Boiu este situată pe partea stângă a râului Târnava-Mare, la 3 km de comuna Albești și la 7 km de orașul Sighișoara, spre Est. În secolul al XVI-lea, pământurile de la Boiu se aflau în stăpânirea familiei Bethlen, din ramura Balázs (+ 1536), familie care avea numeroase castele și conace pe teritoriul Transilvaniei. Printre ele ar fi castelele din Criș, Beclean, Sânmiclăus și Racoș. Azi castelul din Boiu este...

Palló Zoltán

 

 


 

 

 

De la estetică la management

 

Frumusețea acestei lumi se reflectă nu numai în manifestările originale ale naturii, ci și în faptele și lucrurile create de noi, oamenii, de-a lungul timpului, din zorii „copilăriei” noastre și până azi. Acestea sunt prezente la tot pasul, dar din păcate omul zilelor noastre suferă de o boală cronică: ignoranța, care-i întunecă vederea, atrofiindu-i acel simț al frumosului tradus prin „bunul simț”.

 Sebastian David

 


 

 

Străjer la cetate

 

Nicolae Ruse este râșnovean. Lumea cea nouă l-a adus la cetatea Râșnovului, unde a devenit unul dintre străjerii ei. Oficiali. A purtat cu pasiune uniforma dată de primărie, s-a legat sufletește de locul său de muncă, de misiunea pe care o avea de îndeplinit.

Medievistica

 


 

 

Vechi paznici de cetăți

 

Ca să ajungi astăzi la o cetate, mai întâi trebuie să o vezi. Pentru că nu este marcată decât rar ori prost. Și vegetația, și lipsa de indicatoare, apără monumentul de turiști de duminică sau de mișcători de aer liber înzestrați cu pungi cu cipsuri și bidonașe de bere. Dacă mai dai de vreo cetate cu ...

Mirela Strătulescu

 


 

Cetatea Neamțului în haine noi

De la începutul anului 2009, cetatea Neamțului a dobândit o înfățișare estetizată. La începutul lui iulie, s-a vernisat interiorul reamenajat. Vizitatori sau simpli privitori pot mărturisi că se simt ceva mai bine decât în vechiul aranjament. Contând pe amplasament și o zestre arhitectonică serioasă, nici nu ar fi mult de intervenit pentru a obține...

Adrian Andrei Rusu

 

 


 

 

„Cetatea” Bucureștilor (observații la 550 de ani de la prima ei pomenire)

 

Motto: „… îi mulțumim lui Dumnezeu Atotputernicul că nu avem în țară cetăți, niciun dușman nu le poate înfrânge.”

(Vornicul Preda Brâncoveanu către Paul de Alep)

 

Motto-ul care deschide aceste paragrafe pare a fi perfect pentru mentalitatea românească minimalistă. Ar suna mai general în felul următor: „ce bine că nu avem cutare lucru, ca să nu vină străinul să ni-l ducă”! Absurdul ar putea merge până acolo încât ar fi trebuit să ne dorim fierbinte să deținem numai șorturi și colibe din frunze, în așa fel încât urâtul de asupritor să n-aibă ce ispiti.

 

Adrian Andrei Rusu

 


 

 

Vajdahunyad vára a Hunyadiak korában

[Cetatea Hunedoara în vremurile Hunedoreștilor]

 

 

Vajdahunyad vára filigrán architektúrájával mint ereklyetartó emelkedik a vaskohászati kombinát által igen megviselt város fölé. A gyár szürke tömegéből hirtelen kimagasló vár örömmel és csodálattal tölti el látogatóját, aki e monumentális építmény minden zugát, és a benne lezajlott események kavalkádját örökre magába zárja...

 

Lupescu Radu


 

Incinta Goliei. Observații

 

Până la înălțarea Palatului Culturii, la începutul secolului XX, unul din simbolurile Iașilor a fost turnul de intrare în mănăstirea Goliei. Zidul de incintă a intrat și el în limbajul curent al ieșenilor, servind și astăzi drept termen de comparație pentru lucruri ieșite din comun ca mărime. În ciuda acestui fapt, ambele obiective au autori/ctitori necunoscuți...

Dan Floareș

 


 

Cetatea Alba Iulia din nou „restituită”

 

 

Cetatea de la Alba Iulia reflectă din plin felul șchiop în care unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României a fost cercetat și înfățișat istoriografic...

Adrian Andrei Rusu

 


 

Fortificațiile Sebeșului medieval, Mihaela Sanda Salontai

 

Cetatea de Baltă (jud. Alba) (documente fotografice și mărturii arheologice deficitare pentru cunoașterea obiectivului), Adrian Andrei Rusu

 

Câteva îndreptări referitoare la cetatea medievală de la Ciceu (jud. Bistrița-Năsăud), Vasile Mizgan