Cetatea Ardud la masa profitorilor de proiecte de restaurare

 


 

             

Semnalul dat pe această pagină nu a fost în zadar! Antreprenorii care au câștigat licitația de restaurare la cel mai mare preț posibil, sub cuvânt că ar fi cei mai bine garnisiți cu documente de atestare de competență, au dat o magistrală dovadă de „capitalism” feroce în capitolul tratării patriotice a bunurilor naționale.

Ei bine, spre stupoarea generală, motivându-se cu cercetarea arheologică, au afirmat că nu știau că cetatea Ardud ar fi dispus de patru turnuri. La nivelul lor de competență și documentare, existaseră doar trei! Realitatea este stupefiant de nerușinată. Informația legată de numărul turnurilor se putea obține din orice documentare de restaurare prealabilă, efectuată de un istoric local bine intenționat. Restaurările grofului Károlyi erau cunoscute în fel și chip. Doar că, lucrând cu ingineri de structuri, arhitecți expertizați în pereți fără istorie și arheologi-mistreți, care folosesc doar râtul și stomacul, nu și creierul, lipsa de informație îi servește acum să îmbete pe primarii la fel de pricepuți la monumente, ca și la operațiile de apendicită.

Motivând „cadoul” dat de către arheologul-mistreț, restauratorul-jecmănitor a cerut o suplimentare de fonduri de … vreo două milioane de lei! Cinstiții cetățeni ai locurilor, care, după modelul cetății Deva, nu-și vor vedea cetatea pusă la punct, ci doar răscolită și lăsată cu zdrențe de schele, resturi de barăci și fire de garduri, vor putea fi prostiți, sub cuvânt că banii ar putea fi europeni, că nu ar fi din bugetul de reabilitare termică ori de sprijin al întreprinderilor mici.

După ce modele asemănătoare există, am dori să deschidem ochii de pisici nou-născute ai deținătorilor de cetăți: „Nu vă lăsați prostiți de firme cu CV sonor! Ele nu vă ajută, ci vă vampiresc, lăsându-vă cu mai multe probleme decât le-ați avut la-nceput!”

 

 

Viorel Acâșan

 

Back