Tabla de conservă ca soluție de restaurare la o cetate medievală.
Secuii cei bravi de la Sfântul Gheorghe (jud. Covasna)

 


  

             

 

 

Am citit despre cetăți distruse ori doar gestionate mizerabil de către români, catolici, primari, urmași de sași, ortodocși sau reformați, Ministerul Culturii. De ce ar face și secuii excepție de la festivalul modalităților de întreținere al monumentelor istorice?

O capitală de județ, cu pretinși oameni de cultură, cu pretinși specialiști și în monumente istorice, cu curatori reformați care ar trebui, la sumă medie, să aibă o anume cultură generală ori măcar bun gust, produce o asemenea mărturie de grijă.

Și totuși!

Imaginea atașată (fig. 1) ar trebui să vorbească de la sine despre cum au procedat responsabilii fortificației bisericii reformate din Sfântul Gheorghe cu biserica lor și a comunității maghiare de aceeași religie.

„Pleul” sau „badogul” (= tabla) puse pe cornișele turnului de intrare strălucește frumos. Ca și la toate noile castele ale romilor făurari de scocuri și acoperișuri în stil de pagode ori cu turnulețe înflorit de inutile.

Prin acest demers, reformații și păzitorii de monumente din Covasna doresc să se apropie cu un pas mai repede de omogenizarea estetică a României.

Eu nu pot aplauda așa ceva și de aceea am scris aici.

 

Albert Mártonfalvi

 

 

Back