Bastionul croitorilor (Cluj-Napoca) – reabilitat

 

 


 

  

 

După cinci ani de eforturi (2004-2009), în organizarea Primăriei Cluj-Napoca, Ordinului arhitecților din România și a Atelierului de Arhitectură și Urbanism, a fost redat publicului unul dintre foarte puține elemente conservate ale vechilor fortificații ale orașului de pe Someș, cunoscut sub numele de Bastionul croitorilor (fig.1, 2, 3) . Locul a fost numit „Centru de Cultură Urbană”.

Inaugurarea s-a făcut cu destulă vâlvă, în prezența politicienilor de la putere. Ei au ținut să marcheze câteva puncte noi de imagine, folosindu-se și de monumentul istoric. 

Din afară o umbră suspectă însoțește parte de jos a construcțiilor. Arhitecții dau asigurări că nu ar fi igrasie. Dar atunci ce ar fi? O săpătură extinsă la perimetrul său ar fi oferit, în mod sigur, temeiuri suplimentare că, pe viitor, „umbra” nu va mai lua proporții. Dacă se va întâmpla însă astfel, ne vom reaminti de acest alineat.

Dacă exteriorul i-a rămas la fel, în schimb interiorul a beneficiat de o reamenajare substanțială modernă. Ea frapează prin îndrăzneală și ingeniozitate, fără să devină ostentativă ori concurentă cu vechea zidărie.

Cu o expoziție despre operațiunile de reabilitare, cu una încropită rapid de către Muzeul Transilvaniei și un bar la subsol, bastionul arată de-a dreptul civilizat.

Mai avem destul de așteptat până a scrie cu seninătate că fortificațiile medievale ale Clujului au fost recuperate integral, spre deplina cinste a edililor, mândria cetățenilor săi și deliciul turiștilor.

 

Adrian Andrei Rusu, cu colaborarea Klarei Veer

 

 

Back