Ciclul „Primarii și cetățile lor”

             

Mehadia

(jud. Caraș-Severin)

        

 


 

 

 

Ceea ce știm „oficial” datorăm publicației „Vestea” (subintitulat㠄Periodic social-cultural, editat de Primăria comunei Mehadia (Caraș-Severin) și societatea literar-artistic㠄Sorin Titel” din Banat”). A fost și este guvernată de către fondatorii: Iancu Păduraru și Nicolae Danciu Petniceanu. Doar că, primul este și mândrul primar al locului (adică, precum se exprimă gazeta „plugovean cu inimă de aur! Să nu-l uitați și să fiți alături de el, la greu, cum a fost și el alături de voi, la greu, oameni ai Mehadiei”). Fondatorul și-a tras și ceva interviu în care se laudă cu ce-a făcut, iar reporterii îi mulțumesc direct și în bun spirit de subordonați onești („Felicitări, domnule primar”). Opinii noi s-au înregistrat în miezul verii lui 2008, când s-a scris negru pe alb, de către Alexandru Stănciulescu-Bârliba: „Este acolo la Mehadia un primar de mare valoare, cu mult respect față de cultură, cum puțini se află în România, Domnul Iancu Panduru” (http://monitor-cultural.com/documentare-utile/alexandru-stanciulescu-barda-%E2%80%9Ela-mehadia-alaturi-de-%C2%ABfiii-satului%C2%BB%E2%80%9C/). Cum cultura are limite, știm deja de câteva mii de ani. Că același primar vinde izvoarele termale care alimentează Băile Herculane (http://www.ecomagazin.ro/edilul-din-mehadia-vinde-izvoarele/), nu ne privește.

Site-ul oficial al Primăriei este neschimbat din 17.01.2007. Dar nici lucruri mai vechi nu se află în el (http://www.primariaonline.ro/primarii/Caras-Severin/index.php?menu=2). Ceva mai mult decât dimensiunea măsurată până la genunchiul broaștei vedeți la http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-MEHADIA/44066 sau la http://primaria-mehadia.pa.ro/?&srt=4. Aflați că, între obiectivele turistice mehadiene se află:  (1) Biserica spartă, (2) Castul Roman – (3) cetate și punct de observare sec. XIII-XIV, (4) Fortificații sec. XV-XVI. Toate sunt definite și lăsate la nivel de enunțuri. Vreți să citiți cine a privit vulturește din cetate pe la 1428? Nasul în cărți domnișoarelor turiste! Dacă doriți să le departajați pe cele două din urmă, nu vă bazați pe competențele noastre. Nici noi n-am fi în stare să le distingem.

Simpozionul Cetății (ediția I) a avut loc la 19 ianuarie 2008. Într-un interval de două ore (10-12) au fost date peste bord (peste parapet, s-ar zice în termenii dragi nouă) nu mai puțin de opt comunicări. Istoria cetății se întreține prin prof. dr. Iulian Lalescu, un cinstit practician al enciclopedismului istoric cu aplicații locale. Domnia sa este cel care culturalizează masele cu problematici de la formarea poporului român, până la Unirea de la 1859. Cu ocazia numitului Simpozion, a prezentat o comunicare, rămasă (încă?) nepublicată, sub titlul „Cetățile Mehadiei”. Dacă istoria cetății s-a prezentat deja, nu ar mai fi nimic de plusat la o nouă ediție de simpozion. Este de așteptat ca tot domnia sa va fi, la timpul și cu punguța de bani potriviți (ca să nu iasă tocmai maculatură, dar nici mândrie națională), autorul unei cărțulici care să zdrobească pretențiile turiștilor mai harnic mâncători de grătare decât admiratori de cetăți medievale. Mai sănătoasă, profitabilă și hazoasă este pseudo-nedeea (cea veritabilă este strict legată de un hram de biserică) care oricum merge înainte, indiferent de cât de multe pretexte poate oferi cetatea pentru vreo întâlnire.

Singurul lucru care transpare din politicile instituției locale ar fi lipsa „de punctele turistice de la „Cetate”. Mai multe adică? Nu înțelegem. Doar dacă ar fi vorba și despre castrul roman, ne-am liniștit.

Cele mai simple probleme, care puteau fi făcute pentru cetate, adică niscaiva ilustrate și indicatoare turistice, nu există. Să mai șoptim la urechea primarului: „Dacă nu vă pricepeți, nu vă legănați cu iluzia că ați găsi vreun subordonat care să vă întreacă. Nu noi am inventar „consilierul” de specialitate!”

 

Bürgermeșterul

(pe românește, „Făurarul de cetățeni”)

 

Back