Cetatea Neamțului din și de pe net

 

 


 

 

 

 

         

Istoria cetății s-a bazat îndelungă vreme pe o mică cărțulie a lui Radu Popa, Cetatea Neamțului. București, Edit. Meridiane, 1968. Mai nou, s-a mai produs o lucrare de inspirație pentru net-iști, anume cea a lui Gavril Luca, Gheorghe Dumitroaia, Cetatea Neamț. Piatra Neamț, Edit. „Constantin Matasă”, 2000. Deci, dacă mai vreți ceva cumsecade și de comparat, țineți aproape de aceste volume.

La pagina http://www.viaromania.eu/index.cfm/param/att-attraction-199-Cetatea_Neamt.html, nu e tocmai rău. Poți deschide și http://www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/index.html, dar trebuie să te lupți cu un baner publicitar foarte supărător care te împiedică să citești. În http://www.cetateaneamtului.piatra-neamt.info/ nu merge nimic, doar poezia lui Coșbuc, recitată magistral de către Florian Pitiș.

Să revenim însă pe sol. Primul popas, fără să fie, în mod obligatoriu, cel mai vechi, este la .http://www.geocities.com/tgneamt/html/cetatea_neamt.html. Iată ce minuni ne spun domnii din acest loc: „Cetatea-Neamț este o creație moldovenească [n. n. – splendid, trăiască autohtonismul regional!] ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391) [hopa, ăștia nu știu cum se lucrează cu secolele. Înapoi la clasa a IV-a, domnilor]. Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I” [e absolut clar, nu, cum stau cu incultura?]. Mai funcționează acolo și o „garnizoană militară”. Așa ca să nu ne închipuim cumva că ar fi o „garnizoană de majorete”. Mai departe, ni se dă clar dovadă că nu este niciun fel de greșeală între secolul al XVI-lea și veacul în care a trăit Petru I Mușat. „Cercetările arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I”.

Partea cea groasă este repetată, pentru că, nu-i așa, „copy-paste” este scula oricărui onest subculturnic care mănâncă sau ascultă salam. Să vedem deci, cu aceeași „stâng-în-dreptu” http://www.4women.ro/CETATEA_NEAMTULUI-n512590.html, care afișează, la fel de mândrii: „Cetatea-Neamț [Și grafia este interesantă, ne cerem scuze că nu am remarcat-o de la început] este o creație moldovenească ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391)”. La gestionarii de la http://www.hoinari.ro/index.php?cu=18261620030708 „Cetatea-Neamț [cine copiază de la cine, este singura întrebare] a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391)”. Și mai departe, http://www.targuneamt.ro/despre-targu-neamt/cetatea-neamt.html, la fel „Cetatea-Neamț este o creație moldovenească ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391). Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I”.

           

La 26 aprilie 2008, Mariana Oltean Tudose  (http://targu-neamt.ro/index.php/Latest/Cetatea-Neamtului-liber-la-vizitat.html) scria „investiția, de 2,5 milioane de euro, a fost asigurată din fonduri europene. Din valoarea totală a proiectului, 10% reprezintă cofinanțare locală, iar 150.000 de euro sunt costurile neeligibile destinate unității de implementare a proiectului. „Grupul de specialiști internaționali care coordonează reabilitarea monumentului a urmărit refacerea întocmai a vechii structuri.” Oricât am căutat (informații semnate de Alex Nechita), nu l-am descoperit decât pe un „reprezentant al Uniunii Europene, Louis Berger”. Cam „slăbuți” specialiștii ăia…

            Am aflat că este vorba doar de firma SC Iasicon SA din Iași care a făcut măreața realizare. Noi am aflat că este un gigant de construcții prin toată Moldova, care ar fi „o companie cu capital privat, cu sediul în Iași, fiind profilată pe construcția de obiective civile, industriale, edificii culturale, drumuri. Un compartiment important se ocupă cu activitatea de restaurare”. Între cele mai frecvente lucrări se numără canalizări, sedii de bănci… Dacă au fost bani groșii, europeni, de ce nu și de o cetate medievală. Că doar numai lucrând se dobândesc experiențele. Și la câte cetăți are Moldova, experiența de la Neamț, o va ajuta să ia în piept și alte și alte cetăți. Proiectantul? Este marea enigmă. Cum el trebuie să fi fost „meșterul de aur” care să fi decis cât de înaltă a fost încăperea de taină a lui vodă, ar fi meritat să-l știm și să-l blagoslovim decenii de-a rândul de-acu înainte. Desigur, și invers, dacă un specialist adevărat va da impresia că a gustat prea multe murături după ce i-a vizitat opera.

            Să mai împărtășim că Ministerul Culturii și Cultelor nu prea a avut nici acte de semnat, nici colaci de împărțit. Pentru că, totul s-a făcut cu bani europeni! Și dacă-i coana Europa cu coșniță de euroi, nu prea merg nasuri de mărunți încurcă-lume. „Potrivit Acordului cadru încheiat între Ministerul Integrării Europene - Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est - Consiliul Județean Neamț - Consiliul Local Târgu Neamț și cu Ordonanța de urgență nr. 76 din 4 octombrie 2008, privind stabilirea obligațiilor beneficiarilor contractelor de lucrări finanțate de fonduri Phare, Consiliul Județean Neamț, în calitate de beneficiar local, a avut obligația să suporte echivalentul a 10% din costul total al lucrării, din surse proprii. Pe parcursul derulării proiectului, specific lucrărilor de reabilitare a unui monument istoric, au fost generate o serie de modificări față de proiectul inițial”.

„Putem spune acum, că Cetatea Neamțului este reabilitată în proporție de 99%. Este nevoie de unele ajustări, aproape nesemnificative, care au fost menționate în procesul-verbal”, a declarat, ieri, după recepția lucrărilor, Decebal Arnăutu”. Cert este că de acum „Turiștii pot vizita, din nou, Cetatea Neamțului, obiectiv reabilitat în întregime, în baza unui proiect cu finanțare europeană.” Nu are importanță că-i cam goluță. Adică doar cu ziduri mirosind a proaspăt. Păi, nene, cum stăm cu „vopsit gardul și-năuntru-i leopardu”? Ați dat cu zidurile goale în populație și vă bateți pe umeri de buni ce sunteți? De-acu, că s-au isprăvit fondurile Phare, veți lăsa bietul muzeu să treacă la planșe lipite cu „Uhu” și să pună cuverturi de la bunici pe jos?

Nici că se putea altfel: „După formalități, a urmat sărbătoarea pentru Cetate: de departe se văd luminile (montate prin programul de reabilitare), iar aseară, la orele 18,00, un foc de artificii anunța că s-a deschis Cetatea Neamțului. Autoritățile au fost prezente, iar președintele Consiliului Județean Neamț, Vasile Pruteanu, a declarat că, dincolo de proiectul terminat ieri, Legislativul are planuri mai mari, de nivel național, cu acest obiectiv, „în care dorim să facem, anual, un festival medieval”. Păi, desigur, asta le lipsea chefliilor moldavi: locul de sorbit cotnaruri și mușcat friptane care să le amintească concret cum a ajuns sfânt Ștefan cel Mare. Numai că, absolut bizar, nici acum, la festinul de glorie, proiectantul arhitect nu scoate capul. De ce? Îi este cumva jenă de propria sa lucrare? Există pe undeva, prin toate dosarele alea de bani și lucrări, vreo consultanță de specialitate în castelologie? Ați apelat vreo secundă la experiența vreunui adevărat expert în domeniu?

În 16 ianuarie 2009 sursele deconspirau „tichia de mărgăritar a chelului” necesitatea „telegondolei”. Adică ultima meteahnă de burtoși, tăietura zdravănă care să maculeze lucrătura istorică.

            Domnilor „Cetăți-nemțeni” vă privim atent și vă promitem să vă inspectăm din când în când. Dacă cetățile se spărgeau cu berbecii, bunele intenții care conduc spre hăul iadului se tulbură cu sula digitală!

 

Arnold Plăieșul, urmașul lui Hermann și al lui Onofrei

 

Back