Ocheanul din donjon

(priviri asupra manevrărilor de cetăți în paginile web din turismul din România)

 

(Buletin de analiză nr. 2)

 


 

 

 

www.ropedia.ro a inaugurat ceea ce a denumit a fi „Top 10 castele și cetăți medievale din România”. Constatăm că se amestecă magistral cetatea cu orașul fortificat (7, Brașov, 1 Sighișoara). Castele clare (6, Făgărașul) sunt socotite cetăți. Într-un asemenea top nu are ce căuta Peleșul (4), care nu este medieval. Mânuitorii topului pur și simplu nu știu ce să clasifice!

„Topul” este în întregime artificial. Nu am recomanda Făgărașul ca punct de vizitare datorită stării destul de jalnice în care este menținut. Imediat alături, nici Cetatea Neamțului, pentru că nici acolo lucrurile nu sunt frumoase. Mai adăugăm că Deva este, pentru moment, imposibil de vizitat, datorită unui șantier voinicesc care ne dă multe neliniști.

Dacă am solicita vreodată un „top”, am pune și cetatea Biertanului la bătaie. Evident doar dacă nu s-a vrut o excludere a bisericilor fortificate.

 

Toți cei care vă îndeamnă să mergeți în vizită la Bran, trebuie trimiși să se (re)informeze. Cetatea a fost predată lui Dominic de Habsburg, muzeul a fost golit, iar vizitarea a fost stopată. Toată forfota de kitch-uri din afara locului cu ziduri nu mai are nici un obiect. Profitorii lui Dracula vor prospera pe alte meleaguri. 

 

Un site spre care am fost îndrumați deja de pe Forum, ar fi www.dickemauern.de. Să vedem aici de ce îl recomandăm cu foarte mare prudență. Am spune că tocmai pentru faptul că ar fi, luându-ne după numele adoptat („ziduri groase”, în lb. germană), prea grosier la informație.

Obiectivele sunt ordonate pe județe și după categorii: „cetăți”, „fortificații”, „biserici fortificate”, „orașe fortificate”, „altele”. Ce veți descoperi în dreptul obiectivelor este dacă există parcare, dacă trebuie plătit ca să intrați, dacă puteți mânca ori dormi în locația respectivă. Informațiile despre locul respectiv ori trimiterea bibliografică, lipsesc cu consecvență.

O luăm din județul Alba. Cetatea de Baltă, este un castel, nu o cetate. Cetatea din Valea Vințului, o veți găsi-o la Vurpăr. Nu poate fi vorba despre o biserică fortificată la Aiud. Dacă turnurile au numele unor bresle este destul ca să-ți dai seama că a fost mai mult decât atât. Biserica veche din Gârbova, aflată în mijlocul cimitirului, nu este fortificată. Are doar gard de cimitir, simplu. Situația este identică cu Sântimbru. Câlnicul a ajuns, din păcate, în județul Sibiu.

În județul Brașov, Apața are un nume născucit („Cetatea de apă”). Feldioara este tratată de două ori, cu toate că există două fortificații diferite în localitate: una în exterior, alta în jurul bisericii (despre care se scrie mai departe). Jimborul nu are biserică fortificată.

În Covasna, cetatea Balvanyos nu este așezată la Turia.

La Hunedoara, cele mai importante mărturii, care sunt foarte puțin cunoscute, provin de la Uroiu. În timp ce Orăștia trebuie mutată de la biserici fortificate, la orașe fortificate, obiectivul Rapoltul Mare trebuie scos complet pentru că nu deține fortificații. Gurasada, mutată în județul Mureș, nu are absolut nimic cu cetățile.

În Mureș este greu de înțeles de ce anume Crișul figurează la fortificații, nu la cetăți.

În Dâmbovița, Târgoviștea nu avea nevoie de două poziții separate, pentru că este vorba despre unul și același obiectiv.

Palatul Cnejilor de la Ceahlău (jud. Neamț) este o ruină la care trebuie să mai reflectăm, înainte de a o clasa pe undeva.

În Sibiu, Mediașului i s-a făcut o uriașă nedreptate, socotind fiind biserică fortificată.

La județul Cluj se numesc cetăți două peșteri închise de la Cheia. Cetatea de pământ de la Cluj-Mănăștur este ilustrată cu baza de piatră a Capelei Calvariei, ridicată în timpuri moderne. Nu recomandăm nimănui să mai caute vreo cetate la Luna de Jos.

În Maramureș, suntem purtați într-o locație pe care nu o cunoșteam, stabilită la Asuajul de Sus („Conacul Baronului”?). Va trebui să ne mai informăm.

Deci, colegii germani mai au încă foarte mult ca să ne „acopere” și să asimileze informațiile despre obiective.

 

 

 

Straja din cetate

 

Back