160 de ani de la incendiul Castelului de la Hunedoara

160 de ani de la 12/13 aprilie 1854. Potrivit relatărilor istorice, urmare a unui trăsnet, în jurul orelor 23 izbucnește al 5-lea mare incendiu din istoria Castelului...

Adrian Burlacu

Frunză verde de brandist, hai să punem de-un castel udrist!

Singura creaţie a brandului cu frunzuliţa verde, dacă nu inventată, măcar plătită de către Elena Udrea (http://www.romaniatourism.com ), conţine şi o caricatură ce trimite la cetăţile sau fortificaţiile noastre (cu extensiunea http://www.romaniatourism.com/castles-fortresses.html ).

Sucidava ocolită şi plânsă

Conform informaţiilor circulate, prima cetatea „olteană” care ar avea o oarecare şansă de a reîmpodobi Oltenia, trece elegant pe lângă fondurile ce i-ar fi destinate.

„Cea mai importantă cetate romano-bizantină dintre Carpaţi şi Dunăre a fost cuprinsă în vederea reabilitării şi introducerii în circuitul turistic în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Investiţia se păstrează de doi ani doar în formă scrisă, complexul arheologic fiind sărit până acum de la finanţare.”

Mie-mi spui? E o biată cetate!

O cantitate de turişti ajung la cetăţile care au a arăta câte ceva. Şocul este reciproc: oamenii rămân cu gura căscată de prostie nativă sau neremediată prin şcoli, cetatea încremeneşte mai tare de ceea ce aude din guriţele urmaşilor celor care au construit-o.

Bogdan Georgescu

Zilele cetăţii Ibida - 17-29 august 2011

În perioada 17 – 29 august, pe şantierul „Ibida” (Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea), se desfăşoară acţiunea „Patrimoniul arheologic – mai aproape de noi”. Iniţiatori ai acestui proiect sunt  ICEM Tulcea şi Asociaţia Ibida, iar parteneri Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” Medgidia, Colegiul Naţional „Roman Vodă” din Roman, Liceul de Artă „George Georgescu” Tulcea şi Fundaţia „Sfântul Ştefan” din Bucureşti.

„Călare pe cetate”. Mic album de necivilizaţie

În România cetăţilor avem de toate: ruine sinistre, ruine ambalate, locuri de defulat mânie ţinută-n frâu prea mult de servicii anoste şi de ucis timp fără TVeu şi manele, de dus iubite şi copii mărunţei...

Meşendorf - raport de constatare

Raport de constatare a execuţiei lucrărilor de reparaţii desfăşurate la biserica fortificată Meşendorf din cadrul proiectului Tezaure fortificate redescoperite - Valorificarea fondului construit al bisericilor fortificate săseşti din Transilvania şi interconectarea obiectelor de patrimoniu individuale într-un ansamblu reprezentativ pentru turismul din Regiunea Centru

Un demers problematic: cetatea Ika de la Cernatul de Sus

Turiştii Covasnei cunosc cetatea Ika de la Cernatul de Sus.

Printre cunoscători este un subiect mai rar. Este un turn izolat, frapant de asemănător cu cel de la Bologa (jud. Cluj), fără nici cea mai mică aluzie în izvoare medievale sau post medievale...

Albert Mártonfalvi

Cetatea Râşnov sau „libertatea de impresionism”

Deunăzi, Dilema veche („Recucerirea cetăţii Râşnov”, în nr. 386, 7-13 iulie 2011), lansa sub semnătura lui Andrei Manolescu, un ciudat material de vagă informare şi ciudată digerare, privitor la stările vechi şi noi din cetatea Râşnovului.

Adrian Andrei Rusu 

Cetatea blestemată: Giurgiu

Ca şi cum un blestem le-ar fi urmărit după „ieşirea la pensie”, fortificaţiile otomane ale Giurgiului zac în paragină şi uitare. Situaţia actuală a celor două cetăţi (fortăreaţa zisă „din Insulă”, ridicată la sfârşitul secolului al XIV-lea şi „Tabia”, construită după pacea din 1774) este urmarea unei atitudini de

Emil Păunescu

Citadela Braşovului – dezbrăcarea de verde

Să ne amintim că Braşovul a avut o mândră citadelă (fig. 1-3). După „lupte seculare, care au durat zeci de ani”, avem acum şi o Citadelă braşoveană fără vegetaţie (fig. 4-17)!

Clujul – cu cetatea tresărită

Şi alţi colaboratori au „plâns” pe umerii site-ului apropos de felul în care Funo-bocăria clujeană şi-a achitat obligaţiile faţă de zestrea sa străveche de fortificaţii medievale. Aflată acu în faza „apostatico-moldoveană”, aceeaşi instituţie recuperează un pic în ochii noştri.

Baci valahi – curăţaţi-vă cetăţile cu „simbolurile” naţionale! Oi şi capre pe ruine

Săraci-săraci, dar curaţi! Este formula cu care te speli uşor de păcate în faţa unui european. Acelaşi nu te iartă dacă te prinde soios la guler, cu transpiraţia înmagazinată la costum şi bluzică, unghiile tocmai scoase din scurmarea pământului ori cu petul de plastic plasat „artistic” la cută de monument ori simplu şanţ de drum.

Mirela Strătulescu

O "căsuţă" pentru arheologia cetăţii Râşnovului

La data de 30 noiembrie 2010, cu prilejul prezentării bilanţului de cercetare arheologică din cetatea Râşnovului (jud. Braşov), s-a marcat un eveniment nou pentru monument şi valorificarea sa muzeistică. A fost deschisă oficial „Căsuţa Arheologiei”...

Ardud în remake

Anul 2010 a mai marcat „atacul” asupra unei cetăţi medievale din zona vestică a României: Ardudul din Satu Mare (fig. 1).Pornirea nu este tocmai promiţătoare. Mai întâi pentru că, aritmetica câştigătorilor de bani pe programe a combinat cetatea Ardudului cu castelul de la Carei...

Adrian Andrei Rusu 

Bisericile fortificate transilvănene în viziunea internetului

Mare parte a satelor din sudul Transilvaniei au deţinut sau deţin biserici fortificate, de aceea am crezut de cuviinţă să realizez acest clasament care reflectă interesul pentru acestea. El poate fi atât de subiectiv pe cât poate fi o investigaţie pe un anume tip de surse. În tabelul întocmit de către noi sunt prezentate 106 biserici fortificate aranjate...

Gligor Adrian Borza

Cum se întreţine o cetate? Documente de la Râşnov (jud. Braşov)

Imediat după câştigarea procesului împotriva urmaşilor lui Alberto Drera – italicul care a lăsat o dâră neagră în istoria valorificării monumentelor istorice din România, Primăria locală a trecut la schimbarea imaginii cetăţii pe care o deţine...

Lucian Stamate

Cetatea Rupea – Renaşterea (I)

În cetatea Rupea soarele şi luna se perindă pe ziduri de peste şapte sute de ani.

Medievistica

Făgăraşul – cel mai bun simbol al neputinţelor de tip socialist

De foarte curând, prin pana lui Mihai Buzea, „Caţavencu” se minuna pe sfert şi se necăjea pe jumătate de ce a descoperit la Făgăraş (Făgăraş, cetatea ruşinii, nr. 16, 21-27 aprilie 2010, p. 16). Este doar mica reacţie la ceea ce NU s-a făcut şi NU este la cetate.

Cornel Şercăuan 

„Castelele lui Dracula” din România

De peste un secol, de la literaturizarea „Contelui Dracula” prin intermediul romanului lui Bram Stoker, Dracula (1897), o lume întreagă se frământă în jurul temei, personajului şi a legării sale de o anume glie. Nu e chir de acolo să ai un brand care să fie introdus prin următoarea reclamă...

Finanţe publice şi europene pentru cetăţi din România.Între exuberanţă oficială şi mediatică şi capcanele puse pentru deţinătorii neiniţiaţi

Numeroase veşti de presă aglomerează prezenţa unor bani îndreptaţi către cetăţile medievale ale teritoriului. Să amintim câteva dintre cele care vrăjesc şi orbesc.

Cel mai devreme s-au obţinut bani buni pentru Sighişoara. S-au folosit la schimbarea canalizării şi la noi podele stradale....

Mirela Strătulescu – Adrian Andrei Rusu 

Stema Clujului. O altă bătălie cu administraţia publică

Ne alăturăm frontului digital care pledează pentru revenirea la vechea şi nobila stemă a oraşului Cluj. Motivaţia noastră este simplă: stema veche este o cetate...

Interes catolic şi arheologie de secol XIX la Sâniob (jud. Bihor)

Apariţia volumului semnat de către Karczag Ákos şi Szabó Tibor a produs numeroase surprize amatorilor de castelologie transilvăneană. Despre una dintre ele va fi vorba în continuare...

Mirela Strătulescu &  Albert Mártonfalvi

Cetatea Râşnov în anul 2001. Mărturii fotografice

Îmi îngădui să ofer aceste documente care demonstrează de unde a plecat vezuviul italian care a schimbat faţa cetăţii.Unii ar putea regreta aceste imagini puţin...

Adrian Andrei Rusu

Deva: schele, găuri, descoperiri şi … atât

În ciuda celor care şi-au închipuit că doar corbii Hunedoreştilor (fig. 1) vor mai vedea munca lor de mare restaurare, ne-am permis cu obrăznicia contribuabilului care îşi are acolo aruncaţi banii, să revenim în cetatea Deva. Cum de altfel am „ameninţat” că o vom face.

"Bulevardul" Enisala

Mişcarea cea vivace a României către ţinte necunoscute cu precizie de către motoarele ei, lasă dâre în terenul drag nouă.

Când mai să tresărim de uimire, plăcere şi uriaşă mândrie, că, iată!, Dobrogea cea vânturată într-atât că şi-a pierdut Măcinul, bizantinii, turcii şi tătarii, a primit un şarpe de şosea cât anaconda cea...

Bradu lui Pit merge să adune gunoaiele de la cetatea Poienari

Nu de mult o ştire a fulgerat presa românească: Omul de la Hollywood care l-a jucat pe Achile, dascălul neamţ al lui dalai-lama, unul dintre cei 11-12-13 etc., fostul coleg de pat al Angelinei cea Frumoasă, colecţionara de copii multirasiali, vineeee la...

Jdioara la 50 %

   […]

Am fost fericiţi să dăm peste indicatorul către cetate. Am spus că, în sfârşit, ceva este demn de laudă.Am urmat direcţia. Deja începea să nu fie în ordine. Nu aşa se marchează un drum turistic, chiar dacă nu este...

Teodor Crăciunescu

Castele plângăcioase

Dorind să facă un serviciu salvării unor monumente de tip castel din România, o colaboratoare a unui prestigios ziar săptămânal (Paula Herlo)[1], ne oferă o selecţie de informaţii şi opinii care sunt de supus unor corecţii destul de importante.

Mirela Strătulescu     

Cisnădioara (ori cum se discreditează un muzeu de cetate)

De foarte curând, Ştefan Dobre semnala stările din cetatea Cisnădioarei (vezi Turnul sfatului, din 27 sept. 2009 (http://www.turnulsfatului.ro/586/muzeul-p%C4%83r%C4%83sit-de-la-cisn%C4%83dioara.html ). Începutul contactului său cu realitatea a venit din întâlnirea cu „o puştoaică cu hanorac de metalistă şi machiaj emo”, i-a rupt un bilet de...

Marcu Vîlcean

Epigonii constructorilor de castele

Ţara noastră cea dragă este plină de lucruri uimitoare. Dacă vechile cetăţi medievale se duc la vale, alte ziduri se ridică către soare. Majoritatea aparţin celor care, peste un alt veac vor solicita introducerea încă unui „r” în numele României.

Enisala internaţională

Vorbim aici despre un monument terestru, foarte dobrogean, aflat în comuna Sarichioi, jud. Tulcea. Este atât de „internaţională” încât Google o amestecă cu cetatea de la Păcuiul lui Soare.

Dilemele originilor plutesc deasupra ei: „a fost ridicată de puterea imperială bizantină şi de cea comercială genoveză la...

DE-VA să fie!

Cu oarecare timp în urmă, erau prezentate câteva elemente privitoare la felul în care evoluau lucrurile în cetatea Devei (http://www.medievistica.ro/texte/monumente/starile/devastare1.htm). Între timp lucrurile „s-au schimbat”, iar noi, atenţi cum suntem la cetăţi, am mai adunat mărturii documentare despre ce se găseşte pe acolo.

Cetatea Giurgiu

Direcţia Judeţeană de Cultură Giurigiu are înţelepciunea de a folosi un text al lui Valentin Sălăgeanu (http://www.giurgiu.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=263). Atât doar că textul respectiv inventează un...

Bastionul croitorilor (Cluj-Napoca) – reabilitat

         După cinci ani de eforturi (2004-2009), în organizarea Primăriei Cluj-Napoca, Ordinului arhitecţilor din România şi a Atelierului de Arhitectură şi Urbanism, a fost redat publicului unul ...

Gilău (jud. Cluj)

Mehadia (jud. Caraş-Severin)

Cetatea Neamţului din şi de pe net

Ghimbav (jud. Braşov) - afişarea inculturii, Mirela Strătulescu

Ocheanul din donjon (priviri asupra manevrărilor de cetăţi în paginile web din turismul din România) - Buletin de analiză nr. 2

Cetatea Oradea în tranziţie